16.000 de militari aliaţi vor întări frontierele estice ale Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei
Chiar dacă sărbătorile pascale aduc liniştea patriarhală pe plaiurile mioritice, tensiunea din Vestul şi Estul Europei persistă şi – conform comentariilor publicate a doua zi, după recentul Consiliu NATO-Rusia, atât în presa de peste Ocean, cât şi în aceea de la Moscova – va mai dura doi ani, nefiind deloc clar dacă apoi va fi promovat un alt tip de dialog între viitorul preşedinte al SUA şi cel al Rusiei, sau va fi un deznodământ imprevizibil. Cert este că opinia publică americană a fost informată despre planul NATO de a disloca patru batalioane în Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia, pentru a întări paza frontierelor statelor menţionate, nu doar cele mai îngrijorate de intenţiile viitoare ale Moscovei, în privinţa lor, ci şi parţial vulnerabile, precum statele baltice, care au şi minorităţi semnificative de răsăriteni, precum Estonia, unde 25% dintre cei care locuiesc acolo sunt de naţionalitate rusă. Batalioane este un fel de a spune, pentru că este vorba de 4.000 de militari în fiecare din cele patru unităţi anunţate, adică echivalentul a zece batalioane româneşti, de tipul celor trimise succesiv în teatre cunoscute de război. Cei 16.000 de militari aliaţi reprezintă, comparativ, pentru a vă face o idee mai clară, doar aproximativ o treime din efectivul pe care îl au forţele terestre în ţara noastră, cu diferenţa că numărul profesioniştilor militari autohtoni, cu experienţe notabile în teatre de operaţiuni militare, precum cele din fostul spaţiu ex-iugoslav, Afganistan şi Irak, este mai mare decât numărul componenţilor forţei expediţionare indicată de NATO, pentru consolidarea încrederii Poloniei, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei, în sprijinul, deloc ambiguu, al celorlalte state aliate.
Interesul general | Ion Petrescu | 
April 30, 2016 07.30
Subscribe
