Category: PAKISTAN

VIDEO: FURTUNĂ ÎN EUROPA

O emisiune în care contează respectul pentru cei prigoniţi de războiul care a spulberat de facto Siria.

FURTUNĂ

Invitaţii emisiunii cu tema FURTUNĂ ÎN EUROPA au fost
contramiral (r.) dr. Eugen Laurian
şi contraamiral de flotilă (r.) dr. Marius Hanganu,
membri ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică.

Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică
este un exerciţiu liber ales, de comunicare publică,
unde nu există o ierarhie bazată pe gradele unui trecut apropiat,
ci o egalitate generată de recunoaşterea diferenţelor specifice,
dintre cei care consimt la un brainstorming periodic,
în interesul naţional, nu personal.

PAKISTAN: Serial popular în rândurile celor ce vor justiţie socială

Pakistan

Serialul de desene animate Răzbunătorul Burka se bucură de o neaşteptată popularitate, în Pakistan, prin atenţia acordată justiţiei sociale.

Cum ar trebui să se numească varianta românească a acestui serial?

Talibani pakistanezi vor lupta în Siria

pakistan

Incredibilul s-a produs. Talibani pakistanezi au sosit deja în Siria, pentru a lupta de partea rebelilor care vor înlăturarea regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

Cu alte cuvinte, occidentalii, inclusiv americanii sunt puşi în situaţia de a reflecta dacă mai livrează armament insurgenţilor sirieni, de vreme ce alături de aceştia vor lupta inamici declaraţi ai trupelor aliate din Afganistan.

Şi Iranul este pus în dificultate, pentru că împotriva combatanţilor pe care îi are deja pe pământ sirian vor acţiona luptători islamişti căliţi în conflicte anterioare, precum talibanii pakistanezi.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor veniţi din Pakistan, Abdul Rashid Abbasi a declarat că aceştia au şi înfiinţat propriul centru de comandă şi control, pentru a începe acţiunile militare.

Şi astfel, pentru întâia oară, islamişti pakistanezi se vor confrunta cu islamişti iranieni, pe teritoriul Siriei aflate în plin război civil.


Inamic ucis în acţiune

Titlul redă ultimele cuvinte ale raportului echipei care l-a anihilat pe Osama bin Laden.

Postul american de televiziune CBS are meritul de a fi invitat pe profesionistul care a fost al doilea militar ce a intrat în camera lui Osama bin Laden şi a tras în acesta.

nr.2

Remarcabile au fost eforturile realizatorilor de a machia pe interlocutor şi a-i schimba vocea, pentru ca să îl ferească de răzbunări posibile. De altfel şi cartea scrisă de omul nr.2 este semnată cu un pseudonim.

Pentru cei care nu ştiu limba engleză este suficient să urmărească limbajul corpului celui intervievat, atunci când explică acţiunea la o machetă a casei lui Osama.

Wali-ur-Rehman a fost lichidat de o dronă

TV AlJazeera, 29 mai 2013:

O dronă americană l-a ucis pe liderul secund al talibanilor, din Pakistan, Wali-ur-Rehman, în regiunea Waziristanul de Nord – marcată cu roşu pe hartă – în conformitate cu anunţul făcut şi confirmat de trei oficiali ai securităţii pakistaneze.

drona

Wali-ur-Rehman era pe punctul de a reuși să îi succeadă lui Hakimullah Mehsud, ca lider al talibanilor din Pakistan, susţinea, în luna decembrie, un oficial de rang înalt, din armată, cu sediul în regiunea tribală Waziristanul de Sud, bastion al grupului de insurgenţi.

Talibanii pakistanezi constituie o entitate separată, aliată cu talibanii afgani. Cunoscuţi sub numele de Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), ei au lansat atacuri repetate împotriva armatei și a civililor din Pakistan.

Mizerabilii din 2013

ap_pakistan_dm_130304_ssh

Femei pakistaneze gătind, pe 4 martie 2013, la un foc improvizat, într-o mahala din Islamabad. Mahalalele, care sunt construite ilegal pe diverse terenuri nu beneficiază nici de apă, nici de canalizare.

Fotografie de Muhammed Muheisen, de la agenţia Asssociated Press.

Balanţa globală de putere se va zdruncina

Premoniţia Statelor Unite ale Americii, că Asia va deveni un tărâm geopolitic extrem de fierbinte se adevereşte pe zi ce trece, nu puţine state din zonă fiind protagonistele unor demonstraţii de forţă ce pun pe gânduri comunitatea internaţională. Din acest motiv, recursul la expertiza unor persoane avizate – din punct de vedere militar şi diplomatic -, pentru înţelegerea ultimelor evenimente, poate fi comparat cu un necesar brainstorming.

ASIA

Balanţa globală de putere se va zdruncina, pentru că America va fi de partea Japoniei, cum declara cu ceva timp în urmă fostul secretar de stat Hillary Clinton: Nu vrem să ne implicăm în conflict, dar să fie foarte clar: noi sprijinim integritatea teritorială a Japoniei.

Read more

Q&A: Generalul Grumaz despre vizita liderului militar pakistanez la Moscova

– Ce explicaţii aveţi pentru vizita, la Moscova, a șefului armatei pakistaneze, generalul Ashfaq Kayani?

A.G.

Generalul Alexandru Grumaz, ex-diplomat la Shanghai:

– Există o multitudine de balanţe regionale, de putere, în Asia de Sud-Est, China și Rusia fiind înconjurate de state ce fac parte din toate aceste combinaţii. Fiecare balanţă de putere opune adversari cu capacităţi militare relativ egale, sau chiar simetrice.

PAKISTAN-POLITICS-MUSHARRAF

Pe de altă parte, Pakistanul face un joc dublu, bazându-se atât pe SUA, cât şi pe China. Administrația Bush a solicitat Congresului SUA, în 2003, acordarea unui ajutor de 3 miliarde $ Pakistanului, pentru sporirea capacităţilor militare, şi a ridicat, în acelaşi an, sancţiunile economice, care nu permiteau acestui stat să beneficieze de un ajutor economic american. În februarie 2003, preşedintele Musharraf l-a vizitat pe Vladimir Putin, însă negocierile pe plan militar nu au avut rezultate concrete, date fiind angajamentele Rusiei față de India.

images

Acum șeful armatei pakistaneze, generalul Ashfaq Kayani va vizita Rusia pentru a deschide o nouă linie de comunicare, de această dată militară, cu Moscova. Este prima vizită oficială a unui lider militar pakistanez în Rusia. Va urma: întâia vizită a președintelui Vladimir Putin la Islamabad.

s_ssg_3

O remarcă trebuie făcută: acest tip de relații, la nivel înalt, este fără precedent de la încheierea Războiului Rece, perioadă în care alianța dintre SUA și Pakistan a fost îndreptată împotriva URSS – uniune implicată în războiul din Afganistan.

afghanistan-pakistan

Interesele curente ale Pakistanului se apropie mai de grabă de cele ale axei Moscova – Beijing, decât de cele ale Washingtonului. Retragerea trupelor NATO, din Afganistan îngrijorează Moscova, dar și Islamabadul. Talibanii și insurgenți jihadiști pot genera o stare de insecuritate în zonă, ce se poate extinde și în fostele state sovietice.

Balanța de putere în regiune devine fragilă. În 1990, Rusia împreună cu India și Iran au sprijinit Alianța Nordului, în lupta împotriva talibanilor, în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au sprijinit mișcarea talibană. În ultimele luni, datorită numeroaselor atacuri cu bombă din Pakistan, efectuate de talibani, administrația de la Islamabad – bazându-se pe forțele de ordine și pe sistemul de informații militar – și-a alterat imaginea și sprijinul acordat odată acestor insurgenți.

Pakistan-Flag-Wallpapers-1920x1200

De aici apare necesitatea, pentru Islamabad, de a realiza noi relații cu autoritățile afgane, dar și cu cele indiene, pentru a evita un conflict în era post-NATO, care să-i afecteze granița de est. Această situație a apărut când relația cu Washingtonul s-a deteriorat simțitor, datorită atacurilor dronelor americane, în zonele tribale, de la granița cu Afganistanul și a incidentului care a generat moartea a 24 de grăniceri pakistanezi.

Vizita șefului armatei pakistaneze la Moscova era prevăzută în august, dar, datorită negocierilor dintre Pakistan și SUA, în vederea normalizării relațiilor bilaterale, aceasta a fost amânată.

Să nu uităm un fapt ieșit din comun pentru Islamabad. Actualul guvern pakistanez este primul în istoria scurtă a țării, care se apropie, cu relativ succes, de încheierea mandatului obținut în alegeri. Pakistanul de astăzi a ajuns la un echilibru – între puterea militarilor și cea a societății civile, care au căzut de acord că țara are nevoie de o nouă strategie națională.

Alianța cu Rusia nu va duce la înlocuirea parteneriatului strategic cu SUA, ci va fi folosită ca o centură de siguranță, dacă situația, în zonă, se deteriorează.

În schimb, Moscova are două obiective:
1.) să prevină deteriorarea mediului de securitate în zonă și extinderea dezordinii în sfera de influență rusească – de la graniță,
2.) să gâsească pârghii de influenţare a conducerii militaro-politice, într-o țară care, tradițional, a fost și rămâne sub umbrela americană.

Rolul armatei pakistaneze (video)

Angajarea Pakistanului va rămâne pe ordinea de zi a americanilor atât timp cât luptă împotriva teroriștilor, fără a desfășura trupe pe teritoriul pakistanez. Intrarea pe teritoriu ar însemna de fapt un fel de casus belli. Pe termen scurt, în relațiile dintre cele două țări se va observa o reducere a ajutorului american. Pe termen lung, pakistanezii știu că cele două state nu împărtășesc interese comune, chiar dacă politicienii, de ambele părți, spun că da. Pentru a menține angajarea Pakistanului este nevoie de mulți bani și de o cooperare militară strânsă. Armata pakistaneză este în final singurul partener cu putere de decizie în dialogul zonal.

Read more

Quo vadis Asia?

Oricât de mare ar fi orgoliul marilor metropole europene, de a mai genera evenimente de interes mondial, treptat, în mod obiectiv, ochii telespectatorilor, de pe bătrânul continent se îndreaptă, din ce în ce mai des, spre evoluţiile politice, cu consecinţe pe plan economic, din Asia.

Un areal pentru care multe cancelarii politice, dar şi redacţiile unor canale media cu pretenţii, nu au la ora actuală decât clişee, bune în veacul trecut, dar ridicole în secolul XXI.

Ce noutăţi aduce asiaticilor anul 2012?

Read more

SUA concentrează trupe la graniţa cu Pakistanul

Postul de radio Vocea Americii a informat că, la ora actuală, conducerea Pakistanului se află sub o presiune constantă, pentru a organiza şi lansa o ofensivă militară de amploare în regiunea Waziristanul de Nord, pentru a extirpa campusurile de antrenament şi refacere a forţelor paramilitare componente ale organizaţiei Haqqani, care alimentează, cu oameni şi armament, insurgenţa talibanilor din Afganistan.

Pakistan-Waziristan-Map

După cum deja se ştie, Pentagonul susţine că serviciul pakistanez de informaţii ISI, chiar dacă este condus de un general din forţele armate ale Pakistanului, îi ajută pe talibani să iniţieze atacuri mortale, contra forţelor militare aliate dislocate pe târâm afgan. Neoficial s-a exprimat poziţia că dacă guvernul de la Islamabad continuă să aibă reţineri majore pentru o acţiune militară contra insurgenţilor din regiunea mai sus amintită, atunci Statele Unite vor opta pentru o soluţie manu militari unilaterală în acel areal.

222169_10150180083540854_213060490853_6938238_4427207_n (1)

Elementul de noutate este faptul că marţi seara, pe 18 octombrie a.c., liderul forţelor armate pakistaneze, generalul Parvez Kayani Asfhaq, a precizat la o reuniune – unde presei i-a fost interzis accesul -, a membrilor comisiilor de apărare a Parlamentului Pakistanului, că a cerut personal conducerii SUA să îşi concentreze eforturile pe stabilizarea Afganistanului şi mai puţin pe presiunile vizând iniţierea unei operaţiuni militare pakistaneze de amploare în Waziristanul de Nord.

Ex-şeful spionajului pakistanez, senatorul Javed Ashraf Qazi a fost printre parlamentarii care au participat la întâlnirea de la sediul armatei, în Rawalpindi. El a furnizat unele detalii cu privire la afirmaţiile lui Kayani: “El a zis că ” dorim relaţii bune cu Statele Unite, dar nu vrem să fim un sac de box. Noi nu vrem să fim ţapul ispăşitor pentru eşecurile acţiunile lor în Afganistan. El a mai spus că a transmis americanilor: “nu faceţi asta, dacă doriţi să ne ajutaţi.

Kayani ar fi comentat şi alegaţiile americane vizând legăturile serviciului secret pakistanez cu insurgenţii: ” Eu nu neg faptul că ISI are contacte, deoarece nicio agenţie de informaţii valoroasă nu poate trăi sau funcţiona fără persoane de contact în fiecare direcţie. Dacă doriţi informaţii, trebuie să aveţi contacte. Persoanele de contact nu înseamnă că le sprijiniţi sau sunteţi de acord cu ei, ci doar înseamnă că aveţi pe cineva despre care ştiţi că vă va furniza informatii. Şi în mod similar, practic, CIA are contacte, serviciile secrete britanice au contacte, aşa că de ce se ridică problema cu ISI? “

Generalul Kayani a mai precizat că nu ştie concret dacă va fi sau nu o acţiune militară în Waziristanul de Nord, dar militarii pakistanezi observă atent concentrarea de trupe americane dincolo de frontiera cu Afganistanul, care ar putea avea drept ţintă o operaţiune militară în interiorul ţării vecine. Kayani a adăugat:“în cazul în care americanii au intenţia de a trece graniţa vor trebui să se gândească de 10 ori înainte a de a executa această acţiune.”

Câţiva participanţi la mitingul de la Rawalpindi au declarat presei, dorind să nu le fie divulgate numele, că generalul Kayani nu a comentat direct răspunsul posibil al ţării sale la probabila acţiune militară a Statelor Unite pe teritoriul Pakistanului, dar el a reamintit parlamentarilor că ţara sa “este o putere nucleară şi trebuie să nu fie comparată cu Irakul şi Afganistanul.”

Generalul Kayani a mai spus parlamentarilor că militarii ar putea lua măsuri în Waziristanul de Nord, imediat ce el va fi convins că asta ar rezolva toate problemele, în regiune.

Acest rar briefing pe probleme de securitate a avut loc după ce a fost difuzată informaţia că secretarul american de stat, doamna Hillary Clinton, intenţionează să viziteze Islamabadul în cursul acestei luni. Ministrul pakistanez de informaţii, Firdous Ashiq Awan, speră că dialogul cu Clinton va contribui la detensionarea relaţiilor bilaterale şi la restabilirea cooperării în războiul comun purtat împotriva terorismului: “Toate aceste probleme ar trebui să fie soluţionate şi rezolvate, şi aşa ceva se poate face doar prin intermediul negocierii şi dialogului “.

Vizita lui Clinton la Islamabad ar putea ajuta cele două părţi să înţeleagă fiecare punctul de vedere al interlocutorului, în final având de câştigat cei ce doresc consolidarea parteneriatului strategic dintre Statele Unite şi Pakistan.

O nouă alianţă militară în Asia?

Distinsul istoric Florin Constantiniu avea dreptate când afirma, cu amărăciune, că trăim într-o societate confuză şi ignorantă, mai ales în materie de situaţie internaţională. Chiar pe 27 septembrie a.c., presa română se rezuma la inserarea expeditivă, a informaţiei privind militarul român, din Batalionul 495 Manevră, care a fost rănit pe timpul unei misiuni efectuate în provincia Zabul, din Afganistan. O ştire ilustrată, pe micul ecran, cu militari…surâzători, din filmări anterioare! Dar contingentul expediţionar românesc acţionează într-un areal pândit de o inflamare suplimentară, generată de acutizarea relaţiilor dintre Washington D.C. şi Islamabad.

1 pakistan Army Exposed Kiribati Haiti Sex Model Grenada Cricket Martinique women Dominican Guadelope Anguilla

Acum, postul american de televiziune FoxNews a semnalat că relaţiile deja tensionate dintre Statele Unite şi Pakistan au atins un nivel periculos, ca urmare a faptului că 50 de imami şi alţi lideri religioşi importanţi au ameninţat cu Jihad-ul, războiul sfânt, dacă trupele americane intervin pe teritoriul statului pakistanez.

Culmea coincidenţei? Surprinzătorul avertisment a avut loc în ziua când, la sediul O.N.U., din New York, în plenul Adunării Generale, ministrul de externe al Pakistanului, Hina Rabbani Khar a declarat că guvernul său este parte a soluţiei în Afganistan, fiind dispus să facă tot ce este necesar, cu partenerii internaţionali, pentru a se achita de această mare responsabilitate – aceea a revenirii la o viaţă normală în statul vecin.

Este ameninţarea imamilor una serioasă? Liderii religioşi respectivi fac parte dintr-un consiliu sunit al unor grupări locale, din arealul aflat în partea vestică a Pakistanului. Numai că textul comunicatului probează inteligenţa cu care şi alte forţe au ştiut să îşi promoveze ideile. Astfel, consiliul a declarat, în comunicatul propriu, că este ilegitimă etichetarea Statelor Unite ca o…superputere, deoarece numai Allah merită acest titlu!

Dacă afirmaţia de mai sus poate genera un surâs, ceea ce urmează nu are nicio legătură cu religia. Imamii au cerut guvernului de la Islamabad să pună capăt angajamentelor privind utilizarea trupelor sale împotriva celor etichetaţi terorişti, şi să acţioneze pentru coagularea unei noi alianţe politico-militare, ai cărei membri să fie China, Turcia, Iranul, Afganistanul şi, bineînţeles, Pakistanul.

Walid Fares, expert în istoria Orientului Mijlociu, în cadrul Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor, din S.U.A., consideră dorinţa clericilor ca fiind şi o somaţie pentru liderii militari pakistanezi, de a trece de partea opusă a baricadei.

Există bănuiala că serviciul pakistanez de informaţii, se află în spatele iniţiatorilor acestui demers public. După cum referirea la Jihad demonstrează o coordonare între structurile insurgenţilor islamici şi clericii amintiţi.

De altfel, amiralul Mike Mullen, şeful Comitetului Întrunit al şefilor de State Majore al Forţelor Armate Americane semnala că: „Reţeaua teroristă Haqqani acţionează ca un veritabil braţ înarmat al serviciului pakistanez de informaţii-ISI.” Guvernul de la Islamabad a respins această acuzaţie, deşi se baza pe conexiunea dovedită dintre ISI şi teroriştii care au atacat, în luna iunie Hotelul Intercontinental, apoi, trei luni mai târziu, ambasada S.U.A. – ambele fiind în Kabul.

Probată de memoria telefoanelor mobile, ale atacatorilor – care au ţinut 20 de ore, sub foc, sediul diplomaţilor americani din capitala afgană -, unde erau numere ale unor agenţi ISI! Ceea ce a generat propunerea Pentagonului, ca incidentele menţionate să fie considerate acte de război, şi intenţia Departamentului de Stat, de a trece structura Haqqani pe lista neagră a organizaţiilor teroriste, care fac obiectul acţiunilor disuasive ale Statelor Unite.

Va fi o operaţiune militară americană pe teritoriul pakistanez, contra taberelor de antrenament ale insurgenţilor islamici? Victoria Nuland, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat afirmă:”Dacă guvernul pakistanez alege varianta să nu ia măsuri, vom lua în considerare, cu atenţie, modul cum vom proceda.”

Abil, guvernul Pakistanului a recurs la invitarea ministrului chinez, al siguranţei publice la Islamabad. Mesajul implicit al invitaţiei fiind dacă S.U.A. anulează ajutorul anual de 5 miliarde de dolari, se găsesc terţi doritori să umple golul rămas.

De la tribuna Adunării Generale a O.N.U., ministrul de externe pakistanez a recunoscut:”Având în vedere situaţia volatilă, este probabil de înţeles că există un nivel de anxietate şi emoţii. Dar noi trebuie să conlucrăm ca parteneri responsabili, într-o manieră cooperantă şi să nu ne grăbim cu judecăţile şi întrebările vizând intenţiile celuilalt.”

Însă, unităţile operative ale forţelor armate pakistaneze se află în stare de alertă, după ce pe 25 septembrie a.c., comandanţii corpurilor de armate şi ofiţerii din Statul Major au fost chemaţi la o reuniune de urgenţă. La nivelul generalului Ashfaq Kayan, liderul militar al Pakistanului, probabilitatea unei operaţiuni chirurgicale a trupelor americane – în zona atribuită, oficial, controlului comunităţilor pakistaneze locale, de la graniţa cu Afganistanul -, nu mai este o fabulaţie.

Liderul militar al Pakistanului şi-a convocat generalii

Duminică, 25 septembrie a.c., conducătorul de facto al statului pakistanez, fost şef al serviciului de informaţii militare din Pakistan, în prezent şeful Statului Major al armatei, extrem de calculatul general Ashfaq Kayani, a ordonat o reuniune de urgenţă cu principalii comandanţi din ierarhia organismului militar naţional.

Scopul şedinţei operative speciale? The war of words/războiul cuvintelor, practic al declaraţiilor, purtat cu Statele Unite, a cărui escaladare a fost extrem de rapidă în ultimele zile.

Postul de radio Vocea Americii a precizat că întâlnirea menţionată a avut loc la Cartierul General al armatei Pakistanului, din Rawalpindi, fiind o bună oportunitate de reevaluare a situaţiei de securitate – internă şi internaţională -, în care se află această ţară. Au luat parte comandanţii corpurilor de armată şi ofiţeri din statul major pakistanez.

Şedinţa survine – menţionează agenţia Associated Press – după ce oficiali de rang înalt, de la Washington D.C. au acuzat direct, fără menajamente, implicarea ISI, contraspionajul pakistanez, în sprijinirea grupării teroriste Haqqani – parte a reţelei Al-Qaida – ca să atace obiective americane, pe teritoriul statului afgan.

Concret, amiralul Mike Mullen, şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, de la Pentagon, a declarat, la audierile organizate săptămâna trecută, la comisia de resort a Senatului, din Congresul SUA, că gruparea Haqqani acţionează ca un “veritabil braţ” înarmat al ISI şi că, beneficiind de această susţinere, luptătorii săi au atacat ambasada americană din Kabul şi obiective militare ale NATO, din Afganistan.

Replicile defensive, de negare a sprijinului amintit, ale oficialilor pakistanezi, nu au convins pe omologii lor de peste Ocean.

Mai mult, senatorul republican Lindsey Graham, din Carolina de Sud – membru al Comitetului Senatului pentru Forţele Armate – a declarat, duminică, 25 septembrie a.c., la postul de televiziune Fox News, că: “naţiunea suverană a Pakistanului s-a angajat în acte ostile împotriva Statelor Unite şi contra Afganistanului, iar asta trebuie să înceteze.”

El a reamintit telespectatorilor că gruparea Haqqani ucide soldaţi americani.

Beneficiind de informaţiile furnizate de Agenţia Centrală de Investigaţii/C.I.A., senatorul Graham nu a avut nici cea mai mică îndoială că serviciul de informaţii al Pakistanului continuă să sprijine grupările teroriste, în cadrul unei strategii bine puse la punct, la nivel naţional.

În aceste condiţii, Statele Unite au toate opţiunile pe masa deciziilor strategice, inclusiv recurgerea la apărarea efectivă a trupelor americane, prin acţiuni ofensive.

Într-o declaraţie făcută tot duminică, 25 septembrie, dar la Islamabad, ministrul de interne al Pakistanului, Rehman Malik, a reiterat mesajul – integral ridicol -, că militanţii Haqqani nu acţionează în Afganistan plecând de la campusurile lor de antrenament situate pe teritoriul pakistanez!

L (182)

Şi cum ministrul Malik exprima nervozitatea mare a guvernului din care face parte, acesta a reamintit faptul că structura Haqqani a fost iniţial încurajată şi antrenată de CIA, cu sprijinul autorităţilor pakistaneze, pentru a lupta contra trupelor sovietice prezente în Afganistan, în anii ’80, din veacul trecut.

Rehman Malik a dorit să menţioneze cooperarea anterioară a Pakistanului, cu Statele Unite, în războiul antiterorist, precizând că a ordonat autorităţilor, de la frontiera cu statul afgan, să întărească controlul zonei de graniţă, despre care americanii afirmă că este practic administrată de grupările islamiste.

Prezent la Islamabad, generalul James Mattis, comandantul Comandamentului Central al armatei americane, a prezentat interlocutorilor săi poziţia americană vizând necesitatea respectării angajamentelor militare asumate de ambele părţi.

Ulterior, un comunicat al conducerii armatei pakistaneze a exprimat îngrijorările generate de declaraţiile negative ale unor oficiali de rang înalt, din capitala americană. Dorinţa liderilor militari pakistanezi fiind de a fi eliminaţi factorii iritanţi din relaţia bilaterală, care sunt ”rezultatul unei situaţii extrem de complexe.”

După ofensiva vizibilă în presa americană, împotriva “legăturii contra naturii”, a ISI cu Haqqani, dacă nu intervin elemente pragmatice de ameliorare a tensiunii acumulate între SUA şi Pakistan două sunt măsurile posibile în următoarea perioadă: renunţarea definitivă la ajutorul militar care a fost, recent, parţial suspendat şi/sau organizarea unui show of force/demonstraţie de forţă a trupelor americane, care sunt capabile să execute o operaţiune chirurgicală pe teritoriul pakistanez controlat de grupările teroriste.

O demonstraţie la care trupele pakistaneze vor fi simpli spectatori, fie aceştia şi nemulţumiţi…

Pentagonul avertizează serviciul de informaţii pakistanez!

Pentru prima oară, în istoria relaţiilor de parteneriat, dintre Statele Unite şi Pakistan,

070620-N-0696M-385

şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de Stat Major, amiralul Mike Mullen, extrem de apreciat de jurnaliştii americani, pentru acurateţea informaţiilor furnizate presei şi exactitatea declaraţiilor oficiale, care poartă, întotdeauna, girul Casei Albe, a fost împuternicit să facă o afirmaţie ce miroase a… praf de puşcă.

Distinsul amiral – care şi-a primit gradele normal, pe merit – a ţinut să spună că guvernul de la Islamabad a…sancţionat uciderea unui jurnalist – săvârşită în luna iunie a.c. – dar, atenţie la nuanţă, el nu poate confirma o legătură între acest asasinat şi puternicul (a se citi sinistrul) serviciul de informaţii pakistanez.

Pakistan Army Exposed ISI Exposed Strategic Depth Lindsay Lohan Saudi Arabia Femme Fatal Curintia Gordon Levitt Mubarak

Celor ce nu au urmat cursuri de intelligence le ofer o traducere a cuvintelor deloc întâmplătoare ale şefului armatei americane: “We know that the secret service killed the unfortunate journalist/Noi ştim că serviciul secret l-a ucis pe nefericitul ziarist.”

Eroare de interpretare? Nicidecum.

Amiralul Mike Mullen a mai declarat că uciderea, printr-o cruntă bataie,

r777133_6659619

a ziaristului pakistanez, Shahzad Saleem – ca şi alte agresiuni asupra altor jurnalisti, nu este deloc o cale de progres pentru guvernul de la Islamabad, ci doar o modalitate de a evolua, în spirală, in direcţia greşită!

journalist-slain

Tragica moarte a lui Shahzad a fost atribuită, de opinia publică, serviciului secret pakistanez Inter-Services Intelligence/ISI.

Cum era şi de aşteptat, ISI s-a rezumat la o negare seacă a implicării sale în asasinarea lui Shahzad Saleem.

Şi pentru ca să dispară şi ultimele dubii, câteva săptămâni mai târziu, un alt ziarist pakistanez a fost crunt bătut de purtători ai uniformei poliţiei pakistaneze!

În practica de relaţii publice a Pentagonului, şeful armatei, acum amiralul Mullen, nu emite o declaraţie – vizând o altă ţară, cu atât mai mult un stat partener – decât atunci când situaţia este atât de tensionată încât, în orice moment, preşedintele Statelor Unite poate aproba o acţiune comparabilă – sau de o complexitate mai mare – cu aceea care s-a finalizat cu lichidarea lui Osama bin Laden.

Tăcerea noului secretar al apărării, Leon Panetta, pe acest subiect, indică o agravare etapizată a avertismentelor oficialilor americani la adresa omologilor pakistanezi, care simt că se apropie ceasul când, într-un fel, sau altul, America le va “deconta” sprijinul tacit, moral şi material, oferit teroriştilor care se autoîncurajează cu strigătul “Allah akbar!”

Întâmplător, când scriu aceste rânduri, harta meteorologică a Pakistanului indică o creştere a presiunii atmosferice la graniţa cu Afganistanul…

Şahul dat de generalul Petraeus

Într-un moment în care America este cu ochii pe modul în care Casa Albă va rezolva problema deficitului bugetar, generalul David Petraeus a dat un semnal important privind evoluţia trupelor americane în Afganistan. La debutul acestei săptămâni, sub pretextul ultimului său discurs, în uniformă militară,

petraeus ULTIMUL INTERVIU ÎN UNIFORMĂ MILITARĂ - 4 IULIE 2011

de Ziua Naţională a SUA, el a făcut o declaraţie extrem de semnificativă.

De ce? Petraeus a afirmat că Statele Unite îşi vor concentra eforturile pe un areal nou din Afganistan, mutându-şi atenţia, în următoarele luni, de la rezistenţele talibane, încă puternice, din sudul teritoriului afgan, la graniţa cu Pakistanul, unde combatanţii al-Qaida şi grupurile afiliate, de militanţi islamici, şi-au consolidat bazele de plecare la atac.

409_border_wars_500

El a şi explicat această veritabilă mutare de şah, pe tabla securităţii interne a Afganistanului:
”Este o translaţie a structurilor de informaţii. A elicopterelor de transport şi de luptă şi probabil o mutare a unor forţe terestre relativ mici ale coaliţiei şi a unor substanţiale forţe afgane.”

Generalul Petraeus a precizat că strategia adoptată acum a evoluat faţă de cea precedentă, când a preluat comanda trupelor americane şi aliate din Afganistan.

Practic, translaţia menţionată a început pe 15 februarie 2011, atunci când forţele aliate au început o retragere iniţială în valea Pech, din provincia Kunar, în estul Afganistanului, la frontiera cu Pakistanul.


După cum menţionează diplomatul indian M.K. Bhadrakumar – care a activat, succesiv, la ambasadele Indiei din URSS, Coreea de Sud, Sri Lanka, Germania, Afganistan, Uzbekistan, Kuweit şi Turcia -, încă din acel moment Departamentul de Stat al SUA a menţionat că retragerea amintită era parte a unui plan de dislocare a unităţilor americane şi aliate în zonele mai populate.


Concomitent, mai multe unităţi afgane au fost redislocate în acelaşi timp. Pe acest fond, unele grupuri de insurgenţi s-au mutat în arealul de teren unde s-a creat un vid temporar de securitate.

Conform Agenţiei Centrale de Investigaţii/CIA, grupurile menţionate includ talibani afgani şi pakistanezi, precum şi structuri mobile din cunoscutele organizaţii al-Qaida, Lashkar-e-Taiba, Hizb-i- Islami.

Printr-o coincidenţă deloc întâmplătoare, la câteva săptămâni de la eliberarea, la finele lunii martie a.c., a agentului CIA numit Davis – arestat de autorităţile pakistaneze cu circa douăzeci de zile înainte – , un război considerat „de intensitate scăzută” a început dincolo de Linia Durand, care separă Afganistanul de Pakistan.

Motivul? Grupările de insurgenţi, care folosesc provincia Kunar ca refugiu, au început să atace trupele de securitate pakistaneze, postate dincolo de graniţa cu statul afgan.

Oficialii de la Islamabad s-au plâns că, în urma acestor încălcări repetate ale frontierei de stat, finalizate cu puternice schimburi de focuri cu militarii pakistanezi, 56 de soldaţi au fost ucişi şi 8 au fost răniţi.

În replică, autorităţile de la Kabul au comunicat presei că aproximativ 800 de rachete au fost trase de la începutul lunii iunie a.c. fiind ucişi 30 de bărbaţi, 12 femei şi fete, alţi 55 de afgani fiind răniţi, iar 120 de case distruse.

Populaţia paştună, din provincia Kunar, a reacţionat imediat, o demonstraţie a celor aparţinând acestei etnii fiind derulată în capitala acestei zone, oraşul Asadabad.

Fraidoon Momand, un parlamentar afgan, din provincia Nangarhar, locuită de o populaţie majoritară paştună, i-a cerut preşedintelui Afganistanului, Hamid Karzai, să întrerupă legăturile cu Pakistanul din cauza bombardamentelor non-stop, care ucid civili nevinovaţi.

Presa indiană a semnalat că furia paştunilor afgani va avea ecou şi în rândurile paştunilor care trăiesc în Pakistan. Nefiind exclusă extinderea ostilităţilor.

Pe 3 iulie a.c., 300 de insurgenţi islamici au trecut frontiera pe teritoriul pakistanez şi au atacat un punct de control de la graniţă, acesta fiind al şaselea atac armat, în ultima lună.

Purtătorul de cuvânt al armatei pakistaneze, generalul-maior Attar Abbas a declarat că, de câtva timp, există adăposturi sigure, pentru grupurile teroriste, de-a lungul graniţei cu Afganistanul şi “ceva trebuie făcut cu acestea.”

Postul de radio “Vocea Americii” a comentat această stare explozivă chiar pe 4 iulie a.c.:”Tensiunea este alimentată de faptul că această graniţă – aşa numita Linia Durand – a fost disputată încă de la crearea sa, în secolul 19, de autorităţile britanice. Triburile de etnie paştună îşi menţin visul de a unifica naţiunea lor şi refuză să recunoască ceea ei numesc linie arbitrară.”

Starea de spirit în acest areal paştun este favorabilă unei revolte armate împotriva trupelor pakistaneze, dacă bombardamentele artileriei Pakistanului vor continua.

Situaţia din teren?
Cum nu se poate mai clară.
Trupele americane şi afgane s-au retras în valea Pech.
Asta a permis grupurilor de insurgenţi afgani să atace forţele pakistaneze de-a lungul Liniei Durand.

pak-army-epa-21121-137748-145219-148227-153547-164274-168594-168970-173740-180082-180613-184495-195280-197344-640x480

Iar la statul major al armatei Pakistanului există o evidentă nemulţumire, generată de faptul că SUA şi Afganistanul şi-au repoziţionat calculat forţele, iar acum doar asistă la incursiunile armate peste graniţa afgano-pakistaneză.

Abil, preşedintele Hamid Karzai a dat ordin trupelor afgane să nu răspundă bombardamentelor forţelor pakistaneze. Astfel, el nu oferă Pakistanului niciun pretext pentru ca forţele acestui stat să treacă la urmărirea insurgenţilor pe teritoriul afgan.

În acelaşi timp, adevărul este că doar trupele americane pot controla decisiv provincia Kunar, forţele afgane având o influenţă insignifiantă în zonă.

Drept urmare, conducerea armatei pakistaneze a decis desfăşurări de noi trupe, la finele săptămânii trecute,

INTERNATIONAL-US-PAKISTAN-AFGHANISTAN

în zona căii de refugiu a militanţilor islamici, din Waziristanul de Nord în munţii Tora Bora. Trupele terestre vor beneficia de sprijin de artilerie şi lovituri aeriene, în cadrul unei operaţiuni de mare amploare.

La o asemenea situaţie tensionată nu s-ar fi ajuns dacă autorităţile de la Kabul şi Islamabad ar fi controlat anterior arealul marcat central de Linia Durand.

Aşa cum scria influentul ziar pakistanez „Daily Times”, politica duală a guvernului de la Islamabad – de a împărţi talibanii în „buni” şi “răi” – a expus teritoriul şi poporul Pakistanului la riscuri grave, ale căror efecte negative sunt tot mai evidente acum.

Le place, sau nu, generalilor pakistanezi, realitatea din teren demonstrează necesitatea recurgerii la ajutorul forţelor americane staţionate pe teritoriul afgan.

Dar generalul David Petraeus a declarat, pe 4 iulie a.c., că redislocarea trupelor va dura câteva luni. În traducere liberă, trupele pakistaneze “vor fierbe în suc propriu”, în confruntarea cu insurgenţii, câteva luni bune, de acum înainte.

Rămâne de văzut dacă sub presiunea crescândă a insurgenţilor ce trec Linia Durand, Islamabadul va face, în sfârşit, ceea ce solicită Washingtonul de multă vreme – să înceapă operaţiunea de curăţire a provinciei Waziristanul de Nord de terorişti. Timp în care – nota bene – americanii s-ar lămuri privind şansele reale, sau nu, de finalizare pozitivă a convorbirilor lor directe cu unii lideri talibani afgani.

De altfel, şeful armatei pakistaneze, generalul Ashfaq Kayani

kayani

ştie prea bine şi
alte două exigenţe ale generalului Petraeus:
capturarea liderului suprem al talibanilor afgani, Mullah Omar, ascuns şi el în Pakistan şi
decimarea – termen sugestiv – structurii paramilitare Haqqani.

Din noua sa postură, de director al CIA, David Petraeus nu numai că va monitoriza acţiunile militarilor pakistanezi, ci şi va superviza finalul războiului din Afganistan. Doar strategia antiteroristă a SUA, prezentată de consilierul Casei Albe, John Brennan indică focalizarea pe eliminarea teroriştilor prin recursul la tehnologia militară sofisticată, fără a mai angaja substanţiale forţe terestre în luptă – cum este situaţia acum, în provinciile afgane Helmand şi Kandahar, din sudul Afganistanului.

Pe 18 iulie a.c. va avea loc ceremonia preluării comenzii trupelor americane şi a celor aliate, din Afganistan, de către generalul-locotenent, din infanteria marină, John Allen.

Un lider care va beneficia de sprijinul constant al generalului Petraeus, ce are ambiţia ca după reuşita sa din Irak să aibă una similară şi în Afganistan, fie aceasta şi dintr-o altă postură. CIA fiind o trambulină utilă şi altor înaintaşi, ajunşi ulterior titulari la Casa Albă.

~
css.php