Drumul pe care a mers preşedintele (video)

Antrenament specific echipelor combat camera (video)

Poligonul din Azusa, în California/SUA – 18 februarie (videoclipul fiind difuzat începând cu 27.02.2012): Imagini sugestive despre cum se derulează, la americani, instrucţia tragerii cu pistolul din dotare, militarii antrenaţi, de data asta, inclusiv la cercetarea terenului şi la sprijinul reciproc, cu foc, pe timpul efectuării misiunii, fiind componenţi ai celebrelor echipe combat camera, al căror rol este să şi filmeze scenele de luptă, cum s-a petrecut şi pe timpul operaţiunii speciale, în cadrul căreia a fost lichidat Osama bin Laden.

Obama cheamă la raport intelligence-ul din Pakistan!

Postul de radio “Vocea Americii” a difuzat informaţia conform căreia premierul pakistanez Yousuf Raza Gilani a declarat că este îngrijorat în legătură cu decizia Statelor Unite de a suspenda 800 milioane $, adică o treime din ajutorul militar acordat ţării sale. Oficialul de la Islamabad a mai declarat că, în timp ce lupta împotriva militanţilor islamici, din teritoriul naţional, este războiul Pakistanului, practic toată lumea beneficiază de eforturile statului pakistanez.

Afirmaţiile şefului executivului de la Islamabad survin într-un moment în care directorii structurilor pakistaneze de informaţii s-au deplasat la Washington D.C., pentru a purta discuţii cu oficiali americani şi

cu generalul James Mattis, comandantul USCECOM – Comandamentul Central american, situat la Baza Forţelor Aeriene, de la MacDrill, în Tampa, Florida.

Relaţiile dintre cele două state au devenit tensionate după efectuarea raidului american, pe teritoriul pakistanez,

soldat, în luna mai, cu lichidarea lui Osama bin Laden.

Guvernul pakistanez s-a confruntat atât cu acuzaţia conaţionalilor, de a fi tolerat acest raid american, despre care practic nici nu fusese anunţat,

cât şi cu aceea a partenerului de peste Ocean, că ar fi ştiut, dar nu a divulgat locul unde se găsea liderul al-Qaida.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul David Lapan, a declarat că decizia de a stopa o treime din ajutoarele militare americane pentru Pakistan este un răspuns la hotărârea Islamabadului, de a expulza instructorii militari şi de a institui limite privind vizele pentru personalul Casei Albe.

Anterior, unii oficiali pakistanezi au avertizat că ar putea retrage trupele care luptă cu militanţii islamici, de-a lungul graniţei cu Afganistanul.

Dar purtătorul de cuvânt al armatei pakistaneze, generalul maior Athar Abbas a declarat postului de radio menţionat că o reducere a ajutorului american nu va afecta operaţiunile antiteroriste.

El a estimat că înfrângerea teroriştilor este în intersul SUA şi al Pakistanului, dar că acordarea ajutorului militar, cu anumite condiţii, este inacceptabil.

La începutul acestei săptămâni, secretarul de stat Hillary Clinton a declarat jurnaliştilor „că suspendarea unei părţi din ajutorul către Pakistan nu înseamnă o schimbare a politicii faţă de această ţară, dar evidenţiază faptul că parteneriatul cu Pakistanul depinde de cooperare.”

La 24 de ore după declaraţia lui Hillary Clinton, ministrul pakistanez al apărării, Ahmed Mukhtar, a afirmat că dacă Statele Unite reduc ajutorul militar cu 800 milioane de dolari, guvernul de la Islamabad ar putea retrage trupele care se luptă cu talibanii – afgani şi pakistanezi -, în arealul administrat de federaţia triburilor ce se bucură de o autonomie largă la frontiera cu Afganistanul. Ahmed Mukhtar a precizat presei pakistaneze că guvernul său nu îşi poate permite să ţină trupele în munţi pentru o perioadă atât de lungă de timp.

Casa Albă confirmase, pe 10 iulie a.c., că aproape o treime din cei 2,7 miliarde $ alocaţi anual, pentru asistenţa SUA dată Pakistanului va fi suspendată. Cei 800 milioane de dolari, constituiau rambursarea sumelor cheltuite de Islamabad pentru menţinerea trupelor combatante în zona unde se ascund insurgenţii islamici.

Fiind întrebat ce părere are despre situaţia creată, fostul preşedinte pakistanez Pervez Musharraf a declarat că regretă decizia SUA, de a stopa o treime din ajutorul militar pentru ţara sa.

El a răspuns astfel unei întrebări puse de unul dintre cei prezenţi, pe 11 iulie a.c., în aula Universităţii Rice din Houston, statul Texas, unde Pervez Musharraf ţinea o alocuţiune. În cadrul acesteia, el a numit decizia americană ca fiind una „dezastruoasă”, arătând că tăierea cu o treime a ajutorului militar va slăbi capacitatea Pakistanului de a combate terorismul.

Pervez Musharraf a mai afirmat că este întristat de ceea ce observă a fi „un mediu de confruntare între Pakistan şi Statele Unite.” În viziunea lui, relaţiile bilaterale ar putea fi îmbunătăţite dacă SUA ar lua în considerare sensibilităţile pakistaneze şi ar respecta suveranitatea ţării sale.

Musharraf, care a preluat puterea, în Pakistan, printr-o lovitură militară de stat, a precizat jurnaliştilor, de peste Ocean, că ia în calcul o candidatură proprie la alegerile prezidenţiale din 2013.

O surpriză de proporţii a venit de la Beijing. Deşi acolo se afla, în vizită oficială, amiralul Mike Mullen, şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, din armata SUA, la 12 iulie a.c., China a promis sprijinul său pentru aliatul său apropiat – Pakistanul, asta după ce Statele Unite au anunţat suspendarea celor 800 milioane de dolari destinaţi iniţial armatei pakistaneze.

Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Hong Lei, a declarat presei: “Pakistanul este o ţară importantă în Asia de Sud. Stabilitatea şi dezvoltarea Pakistanului este strâns legată de pacea şi stabilitatea în această zonă. China a oferit întotdeauna asistenţă pentru Pakistan, ajutându-l să îmbunătăţească viaţa oamenilor şi să realizeze o dezvoltare durabilă a economiei şi societăţii. China va continua să procedeze la fel şi în viitor.”

Pe de altă parte, decizia americană a fost salutată de către India, care a acuzat, de mult timp, Pakistanul, că oferă adăpost grupurilor teroriste.

Până la noi dispoziţii, de la Casa Albă, pentru jurnaliştii de peste Ocean este clar că preşedintele Barack Obama vrea ca alegătorii americani să ştie că nu permite jocul dublu al autorităţilor pakistaneze, care îngăduie luptătorilor islamici să se refugieze din Afganistan, în Pakistan, fără a fi pedepsiţi.

Nu este exclus ca, pe timpul convorbirilor şefilor structurilor de informaţii de la Islamabad, cu oficialii americani, aceştia din urmă să le spună, ironic, într-o doară, proverbul pakistanez:
”Tu eşti regina, eu sunt regina, atunci cine va mai căra apa de la râu?”

Pentagonul avertizează serviciul de informaţii pakistanez!

Pentru prima oară, în istoria relaţiilor de parteneriat, dintre Statele Unite şi Pakistan,

şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de Stat Major, amiralul Mike Mullen, extrem de apreciat de jurnaliştii americani, pentru acurateţea informaţiilor furnizate presei şi exactitatea declaraţiilor oficiale, care poartă, întotdeauna, girul Casei Albe, a fost împuternicit să facă o afirmaţie ce miroase a… praf de puşcă.

Distinsul amiral – care şi-a primit gradele normal, pe merit – a ţinut să spună că guvernul de la Islamabad a…sancţionat uciderea unui jurnalist – săvârşită în luna iunie a.c. – dar, atenţie la nuanţă, el nu poate confirma o legătură între acest asasinat şi puternicul (a se citi sinistrul) serviciul de informaţii pakistanez.

Celor ce nu au urmat cursuri de intelligence le ofer o traducere a cuvintelor deloc întâmplătoare ale şefului armatei americane: “We know that the secret service killed the unfortunate journalist/Noi ştim că serviciul secret l-a ucis pe nefericitul ziarist.”

Eroare de interpretare? Nicidecum.

Amiralul Mike Mullen a mai declarat că uciderea, printr-o cruntă bataie,

a ziaristului pakistanez, Shahzad Saleem – ca şi alte agresiuni asupra altor jurnalisti, nu este deloc o cale de progres pentru guvernul de la Islamabad, ci doar o modalitate de a evolua, în spirală, in direcţia greşită!

Tragica moarte a lui Shahzad a fost atribuită, de opinia publică, serviciului secret pakistanez Inter-Services Intelligence/ISI.

Cum era şi de aşteptat, ISI s-a rezumat la o negare seacă a implicării sale în asasinarea lui Shahzad Saleem.

Şi pentru ca să dispară şi ultimele dubii, câteva săptămâni mai târziu, un alt ziarist pakistanez a fost crunt bătut de purtători ai uniformei poliţiei pakistaneze!

În practica de relaţii publice a Pentagonului, şeful armatei, acum amiralul Mullen, nu emite o declaraţie – vizând o altă ţară, cu atât mai mult un stat partener – decât atunci când situaţia este atât de tensionată încât, în orice moment, preşedintele Statelor Unite poate aproba o acţiune comparabilă – sau de o complexitate mai mare – cu aceea care s-a finalizat cu lichidarea lui Osama bin Laden.

Tăcerea noului secretar al apărării, Leon Panetta, pe acest subiect, indică o agravare etapizată a avertismentelor oficialilor americani la adresa omologilor pakistanezi, care simt că se apropie ceasul când, într-un fel, sau altul, America le va “deconta” sprijinul tacit, moral şi material, oferit teroriştilor care se autoîncurajează cu strigătul “Allah akbar!”

Întâmplător, când scriu aceste rânduri, harta meteorologică a Pakistanului indică o creştere a presiunii atmosferice la graniţa cu Afganistanul…

Interesele României în Afganistan

* Misiunea NATO din Afganistan

Emisiune difuzată vineri, 24 iunie 2011, de postul public de radio

Realizator Radu Dobriţoiu,
producător Nicu Popescu,
transcriere RADOR

O TEMĂ FIERBINTE

Realizator:
Radu Dobriţoiu
– “Bun găsit!” – vă spune Radu Dobriţoiu, la o ediţie specială a emisiunii “Euroatlantica”, dedicată în această seară Afganistanului, acolo unde se desfăşoară cea mai importantă misiune a NATO din acest moment, dar şi a Armatei României. O temă de actualitate, după discursul de ieri al preşedintelui SUA, când – se poate spune – s-a dat semnalul începerii retragerii treptate, graduale a forţelor coaliţiei multinaţionale din Afganistan.
Invitaţi speciali, în această seară, pentru tema importantă reprezentată de Afganistan: în studioul 31, alături de mine, se află colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, editorialist la “Ziua veche”, fost şef al trustului de presă al Armatei.
Bună seara, domnule colonel!

Ion Petrescu:
Bună seara!
Şi sper să aveţi o emisiune incandescentă, la fel ca şi subiectul care arde acum în deşertul afgan.

Realizator:
Mulţumiri, pentru că aţi acceptat să fiţi alături de mine în această seară, să dezbatem o temă atât de fierbinte cum este Afganistanul. Prin telefon, urmează să intrăm în legătură cu Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de interne, ex-ministru al apărării, cu generalul în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost locţiitor al ministrului apărării naţionale, şi cu generalul de armată, în rezervă, Mihail Popescu, fost şef al Statului Major General.
Reamintesc, domnii Corneliu Dobriţoiu şi Mihail Popescu au făcut parte din conducerea MApN, atunci când am trimis primii militari la Kabul şi apoi la Kandahar, acolo unde l-am întâlnit de cel puţin două ori pe şeful Statului Major General de atunci, este vorba de domnul general Mihail Popescu; acolo unde, la fel ca în Irak, l-am întâlnit şi pe domnul colonel Ion Petrescu.
Colegele din regia de emisie, Mariana Bojenaru şi Mirela Drăgan, îmi confirmă că avem legătura cu Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de interne, fost ministru al apărării. Bună seara, domnule ministru!

Constantin Dudu Ionescu:
Bună seara!

Realizator:
Mulţumiri pentru că ne onoraţi, din nou, cu prezenţa în emisiunea “Euroatlantica”.

Constantin Dudu Ionescu:
Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.

Realizator:
Avem legătura şi cu domnul general Corneliu Dobriţoiu, fost secretar de stat în MApN, fost şef al Direcţiei de Integrare Euroatlantică. Bună seara, domnule general!

Corneliu Dobriţoiu:
Bună seara, dumneavoastră, invitaţilor şi ascultătorilor emisiunii dumneavoastă!

Realizator:
Mulţumiri, pentru că aţi acceptat invitaţia noastră.

Corneliu Dobriţoiu:
Cu mare plăcere!

Realizator:
Avem legătura, bineînţeles, cu toţi invitaţii preconizaţi pentru această emisiune.
Le reamintesc domnilor invitaţi că tema pe care o dezbatem în această seară este Afganistanul şi, bineînţeles, totul după discursul susţinut ieri de preşedintele SUA, discurs care, putem spune, nu a surprins pe nimeni; aşteptam acest mesaj din partea şefului statului american.

Realizator:
Domnule general Popescu, sunteţi şi dumneavoastă?

Mihail Popescu:
Sunt prezent şi vă spun “bună seara!”.

Realizator:
Avem legătura şi cu domnul general Mihail Popescu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, cel care a deţinut cea mai importantă funcţie militară, în timpul eforturilor depuse de Armata României pentru integrarea în NATO.
Bună seara, domnule general!
Atâţia invitaţi! Nu am reuşit să-i cuprind pe toţi, dintr-o dată, în îmbrăţişarea emisiunii “Euroatlantica”.
Vă mulţumesc tuturor că sunteţi alături de această emisiune cu o temă fierbinte, cu o temă importantă.
Domnilor invitaţi, reamintesc, deci, tema emisiunii – Afganistanul -, subiect pe care îl dezbatem după anunţul făcut de preşedintele SUA, Barack Obama, privind retragerea treptată a trupelor americane din Afganistan şi – o să vedem în emisiunea de astăzi – încă două ţări au făcut astăzi un anunţ similar- şi ieri, şi azi – după semnalul dat de liderul de la Casa Albă.
Sunt în total aproximativ patru ţări care imediat după SUA au anunţat retrageri parţiale, succesive, treptate, graduale.
Domnule general Mihail Popescu, dumneavoastră aţi avut o contribuţie importantă prin consilierea acordată la acea dată, la trimiterea primului batalion de infanterie în Afganistan, în iunie 2002. Dar, înainte de iunie, ne aducem aminte Kabulul, dar în iunie 2002 Batalionul 26 Infanterie, comandat pe atunci de maiorul Nicolae Ciucă, deschidea misiunea. Era un anumit context atunci. Vă rog să-l reamintiţi pentru spectatorii emisiunii “Euroatlantica”.

Mihail Popescu:
Da. Prezenţa trupelor noastre în Afganistan a fost propusă Parlamentului şi aprobată ca atare din raţiuni politico-militare.
Una – alăturarea practică şi faptică a României la coaliţia antiteroristă internaţională.
A doua – demonstrarea credibilă a faptului că Armata României este în măsură să execute misiuni de impunere sau de menţinere a păcii, alături de cele mai bune armate ale lumii, ceea ce ne-a facilitat calea spre accederea la NATO.
A treia – de ce nu? – instruirea practică a militarilor profesionişti români, pentru a face faţă situaţiilor impuse de diferite teatre de operaţii, la distanţe destul de mari de teritoriul naţional şi de starea tehnicii pentru aceste misiuni, ceea ce specialiştii militari numesc “proiectarea forţei”.
Read more »

Mentalitatea de învingători – la experţii C.I.A.

Preşedintele Barack Obama, în incinta C.I.A., alături de directorul Agenţiei Centrale de Investigaţii, Leon Panetta

Într-un moment în care preşedintele Statelor Unite ale Americii se află într-un ofensiv periplu european, a fost difuzată alocuţiunea sa, la sediul Agenţiei Centrale de Investigaţii/C.I.A., rostită la finele săptămânii trecute.
Demnă, necesară, vizionară.

O sinteză a acestei luări de poziţie publice poate oferi perspectiva de acţiune actuală, a lui Barack Obama, care, pentru prima oară, de la preluarea postului suprem, la Casa Albă, are toate şansele de a câştiga şi al doilea mandat prezidenţial.

Iniţial, preşedintele Obama a explicat audienţei – formată din toţi şefii (contra)spionajului american şi principalii lor subordonaţi -, că atunci când l-a ales pe Leon Panetta, ca director al C.I.A., a mizat pe faptul că acesta va fi un avocat puternic pentru agenţia sa, şi va întări capacităţile existente, pentru a face faţă ameninţărilor actuale.

În acelaşi timp, când l-a numit pe Jim Clapper, ca director al Comunităţii Naţionale de Informaţii, l-a însărcinat cu misiunea de a se asigura că această orgolioasă, sensibilă şi extrem de reactivă structură – deloc vizibilă public – va activa ca o echipă integrată.

Barack Obama a apreciat că aceşti doi lideri şi-au îndeplinit mandatele încredinţate, împreună cu colaboratorii lor.
Preşedintele S.U.A. a reamintit asistenţei că este a treia vizită pe care o întreprinde la Langley, sediul C.I.A., de când se află la Casa Albă.

La prima sa vizită, câteva luni după ce exercita deja atribuţiile prezidenţiale, a remarcat că această agenţie, ca şi întreaga comunitate americană de informaţii este fundamentală pentru securitatea naţională a Statelor Unite.

Ulterior, după vizita menţionată, Barack Obama l-a chemat pe Leon Panetta, în biroul său, din Washington D.C., şi i-a cerut, în mod expres, să facă din uciderea sau capturarea lui bin Laden prioritatea numărul 1, în războiul vizând înfrângerea Al-Qaeda.

A urmat un efort dublu al agenţilor C.I.A., ca şi al experţilor întregii comunităţi americane de informaţii.

A doua vizită, a preşedintelui Obama, la sediul din Langley, s-a derulat în circumstanţe mult mai sumbre.
Erau zile când tocmai a fost onorată memoria a şapte patrioţi americani, care şi-au dat viaţa în această luptă, contra Al-Qaeda, în Afganistan. Numele lor fiind acum trecut pe zidul memorial de la intrarea în clădirea Agenţiei Centrale de Investigaţii.
Sacrificiul lor fiind o motivare suplimentară a hotărârii de a câştiga războiul dus împotriva reţelei teroriste conduse, atunci, de Osama bin Laden.

A treia vizită, cea din 20 mai a.c., la sediul C.I.A., a avut drept unic scop transmiterea directă a mulţumirilor liderului superputerii lumii – în numele tuturor cetăţenilor americani – pentru modul în care şi-au făcut datoria experţii în războiul nevăzut, care au identificat locul unde se afla Osama, permiţând astfel repurtarea celei mai semnificative victorii împotriva Al-Qaeda.

Aşa a fost posibil, a susţinut şeful executivului american, ca raidul SEAL să devină un succes, fiind rodul unui efort colectiv:
– Ceea ce nu se întâmplă întotdeauna, la Washington! (râsete în sală). Parte a provocărilor muncii de culegere de informaţii este necesitatea ca aceasta să rămână secretă…Sunteţi primii care sunteţi blamaţi, când activitatea decurge nesatisfăcător, şi sunteţi ultimii care primiţi încredere, când lucrurile se derulează normal. Iată de ce acum trebuie să celebrăm succesul vostru.

Din acest motiv, preşedintele Obama s-a deplasat la sediul C.I.A., pentru a le mulţumi direct celor care au contribuit la puternica lovitură dată Al-Qaeda. Anonimi care au muncit din greu pentru a identifica şi monitoriza acel curier secret care i-a condus, fără să ştie, la ascunzătoarea lui Osama bin Laden.

Când a fost la briefingul pregătit de Agenţia Centrală de Investigaţii, în vara anului 2010, Barack Obama a înţeles că reţeaua americană de informaţii a reuşit colectarea de date menite a fundamenta decizia finală – de lichidare a liderului Al-Qaeda.

În lunile care au urmat, la Casa Albă s-a ţinut cont, în mod constant, de recomandările comunităţii de informaţii: suplimentarea datelor iniţiale, colectarea de noi probe ale existenţei lui bin Laden în vila respectivă, luarea în discuţie a diferitelor ipoteze de acţiune.

Preşedintele a apreciat faptul că liderii intelligence-ului american nu s-au sfiit să îi spună în faţă lucruri ce trebuia să le ştie, oricât de incomode ar fi fost acestea. Apoi Obama a remarcat:
– Şi atunci noi am făcut ceva remarcabil în Washington D.C. – am ţinut secretul! (râsete şi aplauze în sală). Aşa trebuia să fie!

Când a venit momentul să se ia o decizie, nu exista siguranţa că bin Laden este 100% în vila sa.
Riscurile posibile, la adresa vieţii luptătorilor din forţele speciale americane erau imense.
Iar consecinţele ratării operaţiunii puteau fi enorme.

Dar preşedintele Obama a luat hotârârea cunoscută, pentru că a avut încredere în abilităţile personalului militar şi a celui din intelligence:
– Am pariat pe voi! Şi acum întreaga lume cunoaşte că încrederea investită în voi a fost justificată. La fel de justificată şi impresionantă cu ceea ce aţi realizat voi.

Asta pentru că lupta împotriva Al-Qaeda nu a început în 11 septembrie 2001, mulţi agenţi ai C.I.A. luptând contra teroriştilor din această organizaţie de ani buni, înainte ca aceştia să atace ambasadele americane din Africa.

Bătălia împotriva nălucilor terorii este cea care marchează actuala generaţie de experţi ai C.I.A., în opinia lui Obama:
– Aţi reuşit această victorie acţionând împreună – C.I.A., Agenţia de Securitate Naţională, Oficiul Naţional pentru Cercetare, Agenţia Naţională pentru Informaţii Geospaţiale, ODNI/Oficiul Directorului pentru Informaţii Naţionale, Centrul Naţional pentru Antiterorism, experţi civili şi militari, din întreaga ţară. Aşa şi trebuie să lucreze această comunitate, folosind fiecare capacitate umană, tehnică, colectând, analizând, comparând, integrând informaţiile diverse vizând o temă de interes naţional. Şi acţionând pe baza lor.

Aşa a fost posibilă – a remarcat Barack Obama – repurtarea celui mai mare succes al muncii de (contra)informaţii din întreaga istorie a Statelor Unite.

Dar războiul împotriva Al-Qaeda nu s-a sfârşit.

De acum înainte, fiecare terorist din această organizaţie va trebui să fie prudent, deoarece fiecare imagine video, fotografie şi filă, din milioanele detectate în computerele preluate din vila lui bin Laden vor fi cercetate amănunţit, iar cei identificaţi vor fi depistaţi, urmăriţi şi anihilaţi oriunde s-ar afla.

Pentru că scopul final rămâne înfrângerea structurii Al-Qaeda.

Din perspectiva prestigioasei victorii obţinute prin lichidarea lui Osama bin Laden, S.U.A. este ţara oamenilor care atunci când îşi propun ceva, lucrează în echipă, îşi promovează valorile şi doresc să depăşească orice dificultate, dovedind lumii întregi, susţine preşedintele Obama, că pentru ei nu există ceva imposibil de realizat.

O mentalitate de învingători, cu care, din păcate, Europa, nu se poate lăuda.

Reconstituirea împuşcării lui Osama bin Laden

Postul de televiziune ABC NEWS a difuzat reconstituirea momentelor în care echipa SEAL l-a depistat în vilă, l-a urmărit în cameră şi l-a ucis pe liderul Al-Qaida. Imaginile de mai jos nu mai au nevoie de niciun alt comentariu.

Al-Qaida începe răzbunarea lui Osama bin Laden

Agenţia France-Presse (AFP) a informat, pe 13 mai a.c., că – exact la un an după uciderea de către talibani, pe tărâm pakistanez, a doi presupuşi spioni americani – două explozii puternice s-au produs într-un areal cu barăci destinate recruţilor, în districtul Charsadda, din nord-vestul Pakistanului.

Au fost ucişi peste 80 de oameni şi răniţi circa 150.

Conform AFP, masacrul a fost revendicat de grupul fundamentalist islamic Tehrik-i-Taliban, din Pakistan.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Ehsan Ehsanullah a anunţat:”aşteptaţi-vă la noi şi noi atacuri, mult mai puternice, în Pakistan şi Afganistan”.

Masacrul este considerat de AFP un prim răspuns la uciderea lui Osama Bin Laden, de către forţele speciale americane, în Abbotabad.

Doi sinucigaşi, cu dispozitive explozive ataşate sub haine, au ales să detoneze încărcătura în mijlocul unui grup de 800 de recruţi, ce tocmai părăseau barăcile folosite în Shabqadar, din districtul Charsadda, şi se îmbarcau liniştiţi în 15 autobuze.

AFP indică şi o altă variantă, conform căreia ar fi fost doar un atentator sinucigaş, ce conducea o motocicletă, plus o mină amplasată anterior în pământ.

Grupul fundamentalist, Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP) şi-a asumat responsabilitatea acestui atentat. Cu menţiunea că „a fost primul atac pentru răzbunarea morţii Şeicului Terorii.”

Unul dintre soldaţii răniţi, Ahmad Ali a declarat corespondentului AFP:”Stăteam în autobuz aşteptând să urce şi camarazii mei. Eram în haine civile şi fericiţi, deoarece mergeam să ne vedem familiile. Deodată am auzit un strigăt: Allahu Akbar!/Allah este mare! Apoi a urmat o explozie devastatoare şi ceva m-a lovit în spate.”

Charsadda se află la 30 km de Peshawar, fiind inclusă în Provincia Frontierei de Nord-Vest (NWFP), un areal considerat un bastion al talibanilor pakistanezi si afgani.

În trecut, un acord tacit, între fundamentaliştii islamişti, guvernul de la Islamabad şi armata Pakistanului a permis fanaticilor religioşi să conducă de facto această zonă.

Războiul împotriva terorismului, declanşat de Statele Unite, care au făcut presiuni şi asupra oficialilor pakistanezi să se alăture acestei campanii militare complexe, atipice şi fără precedent, a determinat pe extremişti să atace barăcile militare, sediile de poliţie şi cele ale unor instituţii de stat, cu o frecvenţă tot mai mare.

De reţinut totuşi şi semnalul clar trimis acum purtătorilor de uniformă militară din Pakistan, acela de a nu se mai situa de partea S.U.A. – inamicul numărul 1 al talibanilor şi pe tărâm afgan.

© COPYRIGHT Linia de miră