Rezon?

Chiar dacă au crescut de cinci ori numărul misiunilor aeriene aliate, în spaţiul aerian al ţărilor membre, foste socialiste, azi componente ale NATO, din estul comunităţii transatlantice, nici la Varşovia, nici la Bucureşti, ca să menţionez doar două capitale, cele de referinţă la frontiera de răsărit a Alianţei Nord-Atlantice, nu există o stare de linişte, ci una de preocupare, faţă de ceea ce este mereu nou, pe Frontul de Est. Cât despre descurajarea celor puşi pe provocări asta este o nouă afirmaţie demnă de Radio Erevan. Chiar dacă au fost dislocate mai multe nave militare aliate în Marea Baltică şi în Marea Neagră, cu tot respectul, marinarii de la bordul lor au venit mai degrabă la o lecţie de geografie în teren, decât la exerciţii care ar fi putut impresiona o terţă parte. Şi invocarea unei noi forţe de reacţie rapidă este o chestiune de inabilitate, a noului secretar general al NATO, la început de drum. În absenţa unui consens, într-o nouă situaţie de criză, forţa invocată va rămâne o simplă sintagmă, pe textul unei alocuţiuni marcată, din păcate, şi de preţioasele ridicole… Că nu greşesc, nici nu exagerez, o dovedeşte precizarea lui Stoltenberg că în luna…februarie, 2015, miniştrii apărării ar putea aproba structura şi misiunile acestei forţe. Până atunci, Generalul Iarnă, Ţarul Putin, implicit robinetul de închidere a conductelor cu gaze furnizate din Est, pentru Vest, îşi vor râde în barba decorată cu ţurţurii apăruţi prin Occident, inclusiv de ceea ce acelaşi nou secretar general numeşte candid “punerea în funcţiune a unei structuri de comandă şi control robust pe teritoriul aliaţilor noştri răsăriteni. Şi a unor echipamente şi depozitări de pre-poziţionare.” Rezon?

Citiţi mai mult, dacă daţi click aici.

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~