Un act de diplomaţie inteligentă

Restartarea Consiliului NATO-Rusia, înainte de aniversarea Zilei Victoriei tuturor celor care au contribuit la înfrângerea regimului nazist, în anul 1945, reprezintă nu doar un act de diplomaţie inteligentă, în vremuri greu previzibile, ci şi o invitaţie la reflecţie, pentru cei care iau decizii strategice în România, pentru că a venit timpul să fie normalizate relaţiile dintre statul român şi cel rus.

Citiţi comentariul integral aici.

La Bucureşti, politica adoptată, în această privinţă, pare mai degrabă încremenită în proiectul monologului

Cert este că liderii SUA, Germaniei şi Franţei menţin un dialog cu cei care conduc azi Federaţia Rusă, în timp ce, la Bucureşti, politica adoptată, în această privinţă, pare mai degrabă încremenită în proiectul monologului, deşi alţi aliaţi, nu doar cei menţionaţi, fac o distincţie clară între necesara condamnare a agresiunii militare ruse în Ucraina şi menţinerea unor canale de dialog, cu un stat care este o super putere nucleară, având chiar mai multe rachete nucleare decât SUA. La Washington D.C. şi la Moscova, primele comentarii după Consiliul NATO-Rusia indică menţinerea unei stări de tensiune, între NATO şi Rusia, şi în următorii doi ani, nefiind explicat acest termen, ce va fi atunci, sau până în acel moment şi mai ales ce va urma. Din această perspectivă, prima lecţie de învăţat, la Bucureşti, după Consiliul NATO-Rusia, este necesara normalizare a relaţiilor dintre România şi Federaţia Rusă, chiar dacă, pentru o perioadă de timp, dialoguri la nivel înalt par imposibile.

CONTINUAREA ESTE ACCESIBILĂ AICI.

Diferenţa specifică o face bugetul militar al Statelor Unite ale Americii.

În acelaşi timp, oricât de mare ar fi bugetul militar al Rusiei şi oricât de mici ar fi sumele alocate de statele europene aliate, îndeosebi cele aflate la graniţa de est a NATO, diferenţa specifică o face bugetul militar al Statelor Unite ale Americii. Însă, dacă este să dăm crezare unor editoriale din presa de peste Ocean, după alegerile prezidenţiale din SUA, viitorul locatar numărul 1 de la Casa Albă ar putea avea o altă atitudine privind implicarea Unchiului Sam în apărarea aliaţilor de pe bătrânul nostru continent.

Citiţi continuarea aici.

Nimeni nu se îmbată cu apă rece

Nimeni nu se îmbată cu apă rece, atunci când evaluează poziţiile oficiale ale Moscovei, în general ostile Alianţei Nord-Atlantice şi favorabile nu doar menţinerii influenţei Kremlinului în fostul spaţiu sovietic, dar şi reluării subtile, cu alte mijloace, precum cele economice şi culturale, a controlului, fie şi parţial, în ex- state membre ale Tratatului de la Varşovia, azi ţări care fac parte, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, din NATO, care rămâne, fie că asta place sau nu, unora sau altora, cea mai puternică organizaţie politico-militară, cu rol decisiv nu numai în spaţiul transatlantic.

ARTICOLUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI.

Flota din Marea Caspică, a Rusiei, va efectua trageri cu rachete de croazieră

Între 25 şi 28 aprilie 2016, Flota din Marea Caspică, a Rusiei, va efectua exerciţii de antrenament, ce vor include trageri cu rachete de croazieră, de tipul «Kalibr-NK», care au o rază de acţiune de 2.500 de kilometri, conform hărţii de mai jos.

Forțele Armate Canadiene au încheiat Operațiunea NUNALIVUT 2016

Peste 230 de militari candieni au finalizat, pe 22 aprilie, Operațiunea NUNALIVUT 2016 (Op NU 16), o operațiune de suveranitate condusă în zona arctică a Canadei şi în arealul Nunavut, din nordul acestei ţări.

Operația de trei săptămâni a oferit o oportunitate pentru Forţele Armate Canadiene ca să reitereze suveranitatea Canadei asupra regiunilor sale nordice, demonstrând capacitatea lor de a opera în mediul de iarnă aspră în zonele îndepărtate ale Arcticei, și pentru a spori capacitatea lor de a răspunde la orice situație din nordul Canadei.

Op NU 16 a permis militarilor canadieni să ofere un sprijin semnificativ cercetării științifice în Arctica și să demonstreze interoperabilitatea cu aliații.