Ca prin brânză…

🤣😂😅
STAN:
– Ce părere ai despre recrutarea unui milion de iranieni, pentru a se opune debarcării pușcașilor marini americani în STRÂMTOARERA HORMUZ?…
BRAN
– Așa se lăudau și irakienii dispuși pe calea de acces de la Basra, spre Bagdad și au trecut aliații, prin liniile lor defensive, ca prin brânză.
ASTA ȘI PENTRU CĂ AU ARUNCAT ARMELE ȘI AU FUGIT NEVRÂND SĂ APERE UN DICTATOR!….

Daily Mail / Europa se pregătește pentru „cel mai rău scenariu” al luptei cu Rusia, fără SUA, dacă Trump și Putin ajung la un acord

Europa ar trebui să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu” în care va trebui să lupte cu Rusia fără ajutorul SUA dacă Donald Trump și Vladimir Putin ajung la un acord, au avertizat oficialii.

Avertismentul din partea înalților oficiali europeni și un nou raport al parlamentarilor publicat vineri au venit pe fondul temerilor crescânde că Trump ar putea să nu mai protejeze statele membre NATO dacă Rusia le-ar ataca teritoriul.
Un oficial european a declarat: „Retragerea americanilor din afacerile de securitate europene nu mai este cel mai rău scenariu. Cel mai rău scenariu este ca americanii să se retragă din securitatea europeană și să se întoarcă împotriva noastră”.
Acest lucru ar putea implica „încercarea lui Trump de a face o mare înțelegere cu rușii peste capetele noastre – lucruri care păreau posibile acum cinci-șase ani”, a adăugat sursa.
O altă sursă militară britanică a avertizat, de asemenea, că SUA ar putea să nu fie acolo pentru a proteja flancul estic dacă ar fi atacat, relatează The Times.
Îngrijorările apar în contextul în care Pentagonul analizează dacă să redirecționeze armele destinate inițial Ucrainei către Orientul Mijlociu, deoarece războiul din Iran pune presiune pe aprovizionarea cu unele dintre cele mai importante muniții ale armatei americane, a relatat joi Washington Post, citând trei persoane familiarizate cu situația.
Printre armele care ar putea fi redirecționate se numără rachetele interceptoare de apărare aeriană achiziționate printr-o inițiativă NATO lansată anul trecut, în cadrul căreia țările partenere cumpără arme americane pentru Kiev, se arată în raport.
În Europa, cresc temerile că Trump își va abandona aliații NATO și va face un acord cu Rusia.

Între timp, Putin câștigă
cel puțin 570 de milioane de lire sterline pe zi din vânzările de petrol și gaze, potrivit Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE).

Războiul a cauzat o creștere vertiginosă a cererii de petrol rusesc, Trump renunțând temporar la unele sancțiuni în încercarea de a reduce prețurile combustibililor.
Operațiunile americane în Orientul Mijlociu au continuat să se intensifice.
Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central care conduce forțele americane din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri că SUA au lovit peste 10.000 de ținte din Iran și sunt pe cale să limiteze capacitatea Iranului de a-și proiecta puterea în afara granițelor sale.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat că Departamentul Apărării se va „asigura că forțele americane și cele ale aliaților și partenerilor noștri au ceea ce le trebuie pentru a lupta și a câștiga”.
Ca răspuns la o întrebare despre raport, purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, a declarat că armele continuă să fie livrate la Kiev.
„Tot ceea ce aliații și partenerii NATO au plătit prin PURL a fost livrat sau continuă să curgă către Ucraina”, a spus ea, referindu-se la Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina, un mecanism care permite țărilor europene să plătească pentru armele americane în numele Ucrainei.
De asemenea, acest lucru vine după ce Trump a declarat joi, la o ședință de cabinet, că SUA nu vor mai fi „acolo” pentru aliații săi din cauza reticenței NATO de a ajuta în războiul din Iran.

Președintele SUA a declarat că, înainte de începerea Operațiunii Epic Fury luna trecută, el va fi întotdeauna „acolo” pentru NATO, dar a continuat spunând: „Cel puțin am fost. Nu mai știu, ca să fiu sincer cu voi”.

El a adăugat: „Am fost întotdeauna acolo când aveau nevoie de ajutor. Am fi fost întotdeauna când aveau nevoie de ajutor.
„Suntem acolo pentru a proteja Europa de Rusia, în teorie, nu ne afectează, avem un ocean mare, gras și frumos.” „Suntem acolo pentru a proteja NATO… pentru a-i proteja de Rusia… Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Nu are sens.”
De asemenea, acest lucru vine după ce Trump a descris ieri portavioanele britanice drept „jucării în comparație cu ceea ce avem”, în ultima sa critică la adresa lipsei de sprijin a Marii Britanii pentru războiul său împotriva Iranului.
Într-un alt semn al congelării profunde care consumă „relația specială” transatlantică, președintele a criticat puternic capacitățile Marinei Regale într-o tiradă împotriva aliaților SUA din NATO.
Articolul original este aici.

Presa israeliană a relatat că șeful armatei, Eyal Zamir, i-a avertizat pe miniștri că armata s-ar putea „prăbuși în ea însăși” din cauza presiunii operaționale crescânde și a agravării deficitului de personal!

Pentagonul ia în considerare trimiterea a până la 10.000 de trupe terestre americane suplimentare în Orientul Mijlociu, potrivit unor oficiali ai Departamentului Apărării citați de Wall Street Journal,
o mișcare care i-ar oferi președintelui Donald Trump opțiuni militare mai largi, chiar dacă acesta vorbește public despre perspectiva negocierilor cu Teheranul.
Desfășurarea propusă ar include probabil unități de infanterie și blindate, adăugându-se la cele aproximativ 7.000 de personal american suplimentar care se deplasează deja în regiune, inclusiv aproximativ 5.000 de pușcași marini și marinari și aproximativ 2.000 de soldați din Divizia 82 Aeropurtată.
Se așteaptă ca trupele suplimentare să fie staționate suficient de aproape de Iran pentru a lărgi opțiunile militare ale Washingtonului, inclusiv în Strâmtoarea Hormuz și în jurul insulei Kharg, centrul strategic pentru majoritatea exporturilor de petrol ale Iranului.
Opțiunea privind trupele noi vine în contextul în care Trump a declarat că va prelungi cu 10 zile, până pe 6 aprilie, o pauză a atacurilor împotriva infrastructurii energetice a Iranului. El a susținut că prelungirea a venit la cererea Iranului și a prezentat-o ​​ca o deschidere pentru diplomație, deși mediatorii citați de WSJ au declarat că Teheranul nu a cerut oficial o astfel de pauză.
Reuters a relatat, de asemenea, că Iranul a negat relatarea lui Trump despre negocierile directe, chiar dacă se pare că au loc contacte indirecte.
Transmisiunea în direct a WSJ a mai relatat că Comisia pentru Forțe Armate a Senatului nu se așteaptă să organizeze prima sa audiere publică privind războiul administrației Trump cu Iranul decât după ce senatorii se întorc din pauză, la mijlocul lunii aprilie.
Consolidarea forțelor armate se desfășoară pe măsură ce Washingtonul analizează opțiuni din ce în ce mai riscante în jurul insulei Kharg, terminalul prin care trec aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului.
Analiștii au avertizat că, deși o capturare a insulei ar putea intensifica presiunea asupra Teheranului, aceasta ar lăsa trupele americane expuse atacurilor cu rachete, drone și navale, ridicând perspectiva unui război regional mai profund și mai periculos.
Ultimele evoluții indică ceea ce mulți observatori au numit o abordare dublă a SUA:
menținerea publică a diplomației
în timp ce se pregătește în liniște pentru o extindere majoră a războiului terestru.
Separat, presa israeliană a relatat că șeful armatei, Eyal Zamir, i-a avertizat pe miniștri că armata s-ar putea „prăbuși în ea însăși” din cauza presiunii operaționale crescânde și a agravării deficitului de personal.
Observațiile indică stresul tot mai mare din cadrul forțelor armate israeliene, pe măsură ce SUA ia în considerare o nouă creștere a numărului de trupe.

ORIGINALUL ESTE AICI.

44% dintre moldoveni vor reunificarea națională

Un studiu sociologic privind sprijinul moldovenilor pentru unificarea țării lor cu România, precum și asupra identității lor naționale și preferințelor politice, realizat de sociologul Iulian Gramațki (doctor la Universitatea Goethe din Frankfurt) cu sprijinul Grupului de Cercetare ATES, a relevat că
44% dintre moldovenii care locuiesc în țara lor și
61% dintre cei din diaspora susțin unificarea cu România.

clic aici.

Dacă ar fi existat voință politică și armata ar fi avut generali activi ofensivi s-ar fi rezolvat și problema pensiilor militare

🤴🇷🇴 Pe locul 10
în clasamentul țărilor membre ale NATO,
după mărimea cheltuielilor de apărare,
se află România.

În 2024, cheltuielile țării pentru apărare, ca procent din PIB-ul său au fost de 2,25%, sau 8.644.000 de dolari.
Dacă ar fi existat
voință politică
și armata ar fi avut
generali activi ofensivi
s-ar fi rezolvat și problema pensiilor militare.
DACĂ NU…nu. 👎

LA PRIMA NEWS CU ANDREI GHEORGHE