Generalul Darryl A. Williams, superintendent la West Point, a afirmat că:
“În S.U.A. știm cât de reală și extinsă este amenințarea cibernetică și știm că nu putem fi mulțumiți.”
Cancelarul german Angela Merkel, a susținut marți, 13 noiembrie, necesitatea unei armate integrate a Uniunii Europene, aidoma sugestiei făcute săptămâna trecută de președintele francez Emmanuel Macron, care a iritat pe președintele american Donald Trump. “Trebuie să lucrăm la o viziune de a crea o adevărată armată europeană într-o zi”, a spus Merkel membrilor Parlamentului European, pe timpul unui discurs în care a susținut apelul lui Macron pentru planificarea și operațiunile armatei U.E., dar și dezvoltarea armamentelor europene. Apelul președintelui Macron, care reflectă o tendință largă de gândire în U.E., dar nu este universal acceptat, a fost menit să arate dorința Europei de a satisface cererile SUA ca Europa să facă mai mult pentru propria sa securitate și să se bazeze mai puțin pe umbrela de securitate a Americii.
A se reține faptul că de la ambițiile Parisului și Berlinului, de a fi pe picioarele proprii în dialogurile cu rivalii economici de pe alte continente, până la concretizarea acestui proiect este o mare distanță. Un ageamiu, în probleme militare, afirma pe micul ecran că armata integrată a U.E. va fi formată doar din militari… francezi și germani! Ceea ce este o glumă bună de Radio Erevan. Este adevărat că la Paris se dorește ca Franța să nominalizeze pe comandantul acestei iluzii multinaționale, după cum la Berlin există consolarea ca Germania să numească pe șeful de stat major al dezirabilei armate a Uniunii Europene. A nu se uita informația că la nivelul forței expediționare vor fi preferați militari din partea estică a comunității europene, detaliu observat la alcătuirea forței aliate pentru Afganistan, unde țări din centrul Europei democratice au dat de înțeles că preferă să finanțeze trupele de pe tărâm afgan, decât să trimită în misiuni periculoase pe militarii lor. Sigur, că există și precedentul, la nivelul comunității euroatlantice, ca o divizie germană, în situații de criză, să coopereze cu o brigadă din Cehia și alta din România. Dar nu peste capul, deci autoritatea Statului Major al Apărării din România.
Românii nu ar trebui să uite că Franța mai că nu ne-a impus contractul pentru elicoptere de transport, deși prioritatea noastră o constituie dotarea cu elicoptere de atac. Iar Germania doamnei Merkel s-a opus, constant, modernizării dotării Forțelor Armate Române. Asta ca să nu se supere prietenul de la Kremlin, al cancelarului german.
Marţi, Comisia Europeană a recomandat României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). “Evoluţiile din ultimele 12 luni din România pun sub semnul întrebării sau dau înapoi unele progrese din ultimii zece ani, motiv pentru care Comisia Europeană a venit cu opt noi recomandări în cadrul raportului MCV pentru România”, a declarat, la Strasbourg, prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.
Interesant este faptul că aceeași comisie, menționată mai sus, nici nu a crâcnit la opțiunea cancelarului german de a încuraja venirea valului masiv de migranți musulmani în Europa, deși această toleranță a marcat negativ ultimii ani din cei 15 petrecuți, până acum, de Angela Merkel, în fruntea executivului de la Berlin. Atentatele finalizate cu morți și răniți în diferite locuri din Uniunea Europeană, cauzate de cei care vor înlocuirea Bibliei cu Coranul, a deprinderilor democratice europene cu practici ce țin de întunericul menținut la putere pe alte continente, nu au îngrijorat Comisia Europeană, deși au pus sub semnul întrebării libertatea celor care trăiesc în comunitatea europeană.
Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, miercuri, la Londra, cu premierul britanic Theresa May şi participă la evenimentul dedicat împlinirii vârstei de 70 de ani de către Prinţul Charles. Şeful statului va fi primit la ora 17,25 (ora României) de premierul britanic la cabinetul său din 10 Downing Street. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, temele abordate la întâlnirea dintre preşedintele Iohannis şi premierul Theresa May vor viza relaţia bilaterală, stadiul negocierilor privind Brexit, priorităţile preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, cooperarea în sfera securităţii şi apărării, precum şi agenda regională.
ÎN TRADUCERE LIBERĂ, momentanul prezident una spune mulțimii din țară, respectiv că nu este țara noastră pregătită pentru coordonarea simbolică a Consiliului Europei și alta susține în exterior. Cât despre apărare, același cetățean român nu a dat semne să reamintească Londrei necesitatea finalizării dotării celor două fregate achiziționate pentru Forțele Navale Române, în condiții cunoscute de un europarlamentar român autoexilat la Bruxelles. Theresa May ar mai trebui să îl întrebe pe Klaus Iohannis dacă el este exclusiv de partea Angelei Merkel, dacă alde Dacian Cioloș joacă în echipa lui Macron și – până la urmă – cine mai simpatizează Londra, la București?
Interesul general | Ion Petrescu | 
November 14, 2018 07.30 | 
Comments Off on LA 6TV: TEHNICA DE LUPTĂ NECESARĂ ARMATEI ROMÂNIEI 
Subscribe
