😉 A APĂRUT NR. 166/2024
AL REVISTEI “Newsweek”România,
care include CRONICA NATO
INIȚIATĂ ȘI SCRISĂ DE MINE:
👉PERMUTĂRI GEOPOLITICE
Inițial perceput mai puțin ca un diplomat ofensiv, noul secretar general al NATO, Mark Rutte
a făcut presiuni relativ neașteptate asupra statelor occidentale, care ezitau să acorde statului ucrainean dreptul de a folosi arme avansate pentru a lovi ținte militare, în adâncimea arealului teritorial al Federației Ruse.
Asta s-a observat la numai 48 de ore, după preluarea atribuțiilor de secretar general al Alianței Nord- Atlantice, când, pe timpul vizitei neanunțate, pe care a efectuat-o la Kiev, a declarat la conferința de presă, unde era și președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy: “„Ucraina are în mod evident dreptul să se apere, iar dreptul internațional aici este de partea Ucrainei. ”
Iar dreptul Ucrainei la autoapărare,
potrivit lui Rutte, „nu se termină la graniță, iar Rusia continuă acest război ilegal și asta înseamnă că țintirea avioanelor de luptă și a rachetelor rusești înainte de a putea fi folosite împotriva infrastructurii civile a Ucrainei poate ajuta la salvarea de vieți. .”
Deținătoare de arme nucleare
„Ne concentrăm pe trei țări care trebuie să aprobe acest lucru — Statele Unite, Franța și Regatul Unit.
SUA au ATACMS,
Marea Britanie și Franța au Storm Shadow, iar francezii au și SCALP-EG.
Restul, în principiu, sunt, de asemenea, de sprijin”, a afirmat expertul în politică Taras Zahorodnyi, la Radio NV pe 3 octombrie.
Iluzia Moscovei,
că poate distruge, nepedepsită,
orașele și satele ucrainene
a luat sfârșit.
Loviturile la mari distanțe,
realizate de dronele concepute de ucraineni, asupra unor obiective rusești diferite, au atras atenția opiniei publice din Rusia, asupra realității că orice nedreptate imperială
are și prețul ei sângeros.
Moscova și-a revizuit recent doctrina
privind utilizarea armelor nucleare
pentru a amplifica amenințarea sa
și a dislocat, în poziții noi de tragere,
o serie de rachete nucleare, mai mult pentru impresionarea naivilor,
deoarece Kremlinul nu are niciun interes real să se trezească cu o replică nucleară asigurată concomitent de o serie de state membre ale NATO, precum
SUA, Franța, Marea Britanie.
Acestora li se adaugă Germania, Italia și Turcia, pe teritoriile cărora se află arme nucleare americane – destinate pentru defensiva comunității transatlantice.
Etapa descurajării nucleare reciproce
poate fi rapid urmată de aceea a distrugerii concomitente garantate.
Din ecuația geopolitică nucleară de mai sus lipsesc India și China,
statele cu numărul cel mai mare de locuitori de pe Planeta Albastră,
care au dat semnale publice că dezavuează eventuala folosire, în războiul din Ucraina, a armelor nucleare,
fie acestea doar de nivel tactic.
România și aliații săi
au capacități militare de detectare,
de la distanță,
a unor ipotetice lovituri nucleare
trase de un stat adversar,
dar și de distrugere a acestora la mare înălțime, înainte de a intra pe traiectorii descendente.
Cui geopolitic
Nimeni nu poate anticipa scenariul
după care se vor desfășura evenimentele
ce pot aneantiza milioane de pământeni.
Posibila luare în considerare,
a aprobării atacurilor ucrainene cu rază lungă asupra Rusiei,
în așa-numitul format Ramstein,
unde trebuiau să fie prezenți, inițial pe 12 octombrie, toți liderii
– șefi de state și de guverne –
care susțin Ucraina, reprezintă, pe plan pragmatic,
penultimul cartonaș galben, pentru Kremlin.
Tacit, președintele Putin
ar putea încerca soluții de detensionare,
precum celebrul său predecesor,
Nikita Sergheevici Hrușciov, care a retras rachetele nucleare sovietice din Cuba, în schimbul retragerii de către americani a armelor nucleare ale SUA, din Turcia.
Dar apoi a fost schimbat
– din fotoliul nr.1, de la Kremlin – prin vot majoritar, de tovarășii săi comuniști, cândva coechipieri.
Totuși există și un …cui geopolitic,
asemănător, oarecum, cu celebrul cui al lui… Pepelea.
Zelenskyy a spus că unele țări NATO „prelungesc procesul” – fără a da nume. El a cerut, de asemenea, țărilor occidentale să ajute la doborârea dronelor ucigașe rusești.
Aici Kievul are parțial dreptate.
Israelul nu este membru al NATO,
dar o serie de state aliate – SUA, Franța, Marea Britanie au contribuit, în mod complementar – sub coordonarea USCENTCOM – la doborârea multor drone și rachete iraniene,
în atacul aerian contra statului israelian ordonat în aprilie 2024, de Teheran.
În plus, Israelul, spre deosebire de Ucraina, dispune de 100 de lovituri nucleare.
Iar adversarii istorici ai statului evreu nu au decât armate de fanatici religioși, dotate cu arme inferioare celor folosite de Forțele de Apărare a Israelului/IDF.
49 de brigăzi vor întări forța de reacție a NATO
Chiar dacă o viitoare confruntare militară între NATO și Federația Rusă nu mai este un acum scenariu științifico-fantastic, aliații au în vedere doar un conflict derulat cu arme convenționale, cu o durată dezirabil scurtă.
Așa se explică faptul că
NATO intenționează să desfășoare încă
49 de brigăzi de luptă,
pentru a preveni agresiunea rusă în Europa. Cel mai mare ziar de duminică, de calitate, din Germania, Welt am Sonntag a relatat
despre acest lucru, referindu-se la planurile nepublicate încă, dar deja cunoscute jurnaliştilor, prin care NATO plănuiește
să-și mărească forțele cu 250.000 de militari.
Potrivit documentelor Ministerului german al Apărării, în primăvara anului 2024,
țările NATO au convenit asupra „capacităților minime necesare”,
pentru a se apăra împotriva unei posibile agresiuni ruse. Generalul american Christopher Cavoli și amiralul francez Pierre Vandier, comandanți-șefi ai NATO, vor proiecta, cu echipele lor, noile cerințe.
Problema, de ordin moral,
care se pune este:
de ce se menține diferența de acțiune dintre arealul baltic și cel al Mării Negre?
Astfel, Lituania și Germania au convenit să staționeze, anul viitor, o brigadă germană, pregătită pentru luptă, în statul lituanian.
Conform acordului finalizat, acesta implică nu numai soldați germani, ci și angajați civili ai forțelor armate germane / Bundeswehr, dar parlamentarii germani trebuie să ratifice acordul.
În acest fel,
ambele țări vor să poată para mai rapid situația schimbătoare din Europa,
de la invazia rusă a Ucrainei.
5.000 de militari germani vor fi dislocați pe teritoriul lituanian, până în anul 2027.
O primă unitate de comando germană de aproximativ 20 de militari a sosit deja în Lituania în aprilie. Alți 120 de militari germani afluiesc acolo, în octombrie.
Strategic,
Lituania este o locație importantă,
deoarece se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad, dar și cu Belarus.
În schimb, în România,
abia în primăvara anului viitor, o brigadă franceză va fi dislocată la Cincu,
fiind verificate astfel
viteza și timpul
de aducere a unor trupe aliate combatante, din vestul în estul comunității europene transatlantice.
Dorita pace a devenit necunoscuta Europei de Est
Asta și pentru că nici măcar la Casa Albă
nu i s-a spus președintelui ucrainean, că,
din păcate, planul său de pace dorit a fi impus Moscovei,
nu ține de necesara geopolitică realistă a statelor europene democrate.
De aici și încremenirea Kievului și Kremlinului, în proiectul confruntării sângeroase, cu sute de mii de victime, de ambele părți.
NATO susține lupta de apărare a ucrainenilor contra invadatorilor imperiali ruși.
Dar o perspectivă realistă
trebuie să se contureze.
Una în care nici națiunea ucraineană,
nici cea rusă să nu fie umilite.
Rușii au obiceiul de a scăpa,
sub o formă sau alta, de conducătorii neperformanți.
La ucraineni,
liderii nedoriți au luat calea exilului.
La americani,
presiunea opiniei publice interne
schimbă regele de pe tabla de șah a politicii interne.
Bine ar fi ca în anul 2025
să nu mai fie auzite marile explozii,
pe tărâm ucrainean.
SUA vor avea un nou președinte.
Ucraina ar trebui să organizeze mult amânatele alegeri prezidențiale.
Iar Putin s-ar putea întâlni – sau nu – cu noul ocupant al Biroului Oval, de la Casa Albă.
De aici vor apare și viitoare permutări geopolitice, parțial imprevizibile. 🤴
Interesul general | Ion Petrescu | 
October 19, 2024 07.30 | 
Comments Off on Un semn bun 
Subscribe
