“Acţiunile recente ale Rusiei în Crimeea şi sud-estul Ucrainei au motivat NATO să consolideze solidaritatea în cadrul alianţei şi să-şi consolideze capacităţile globale. În acest context, România şi Polonia au încercat să-şi redefinească poziţiile atât în NATO, cât şi în Uniunea Europeană. Deşi până de curând, Varşovia si mai ales Bucureştiul nu au avut multe ocazii să se distingă în cadrul NATO, acum, România si Polonia s-au remarcat prin iniţiativele pe care le-au înaintat şi aprobat in NATO (plan de contingenţă, înfiinţarea NFIU, MNDSE, MN BDE SE, afilierea la FNC etc.) culminând cu cele două iniţiative regionale menite să-şi consolideze poziţiile atât în NATO, cât şi în UE: Bucharest Nine -(B9) şi Three Seas Initiative (3SI). Ambele iniţiative se referă, printre alte preocupări, la o nouă percepţie a ameninţărilor de securitate regională, din ce în ce mai accentuate, şi a agresivităţii din ce în ce mai puternice a Rusiei sub preşedintele Vladimir Putin. Cu toate că cele două iniţiative au avut până în prezent puţine semnificaţii geopolitice şi in forma actuală nu schimbă în principiu structura instituţională a Europei de Est şi Centrale, reprezintă totuşi oportunităţi de dezvoltare ulterioară.”
-Chiar dacă o să recurgeţi la o amplă enumerare, care sunt subiectele de interes pe care România le poate susţine pe timpul Summitului viitor al Alianţei?
-Enumerarea este doar orientativă: 1. Întărirea coeziunii in interiorul Alianţei si menţinerea unei viziuni şi înţelegeri comune asupra riscurilor pe care le poate genera Rusia; 2.Adaptarea posturii Alianţei prin creşterea prezenţei înaintate şi antrenarea VJTF in cadrul planurilor de răspuns gradual ale NATO; 3.Susţinerea revigorării sprijinului logistic al NATO, atrofiat pe timpul Războiului Rece şi avansarea de propuneri concrete pentru crearea, in cadrul NFIU , a unei Structuri de coordonare a mişcării ca o extensie a viitorului Centru de comandă logistic al NATO. De asemenea, în relaţie cu această structură de comandă logistică, avansarea de idei in sprijinul procesului de planificare privind constituirea unor coridoare de transport rutier şi CF pe direcţia Vest-Est şi Nord-Sud (Marea Baltică – Marea Neagră), a unui coridor de transport fluvial pe Dunăre p#nă la Constanţa, ofertarea Portului Constanta ca SPOD, etc., poate demonstra dorinţa noastră de a ne implica in problemele majore ale Alianţei; 4. Concentrarea atenţiei asupra zonei Marii Negre; 5. Dezvoltarea şi finanţarea unui Plan de contingenţă coerent, pentru operaţiunile maritime la Marea Neagră; 6. Consolidarea programului de vizite, exerciţii şi instruire în porturile din România, Turcia şi Bulgaria, precum şi opriri în Georgia şi la coasta neocupată a Ucrainei. Acest lucru ar putea fi realizat de NATO Standing Naval Force; 7. Extinderea utilizării pachetelor de capabilităţi existente (identificarea / iniţierea unui nou pachet), specifice (specific) fortelor navale, pentru ţările care îşi propun să modernizeze (achiziţioneze) capabilităţi navale.
Coagularea,
strict mediatică,
numită,
pentru că are o afirmare nobilă,
pe plan jurnalistic,
Clubul Militar Român de Reflecție Euroatlantică,
este un simplu exercițiu,
de comunicare modernă,
prin urmare
respectă seniorii.
promovează juniorii,
dar,
cel puțin în privința moderatorului său, nu pleacă deloc capul în fața imposturii,
nici în fața senilității,
și nici în fața celor ce se pretind…
ceea ce nu au fost niciodată.
Alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, ca domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate, a demonstrat că la vremuri de cumpănă românii au optat să fie conduși de purtători demni ai uniformei militare, armata fiind ieri, ca și azi, garantul păstrării identității naționale, una ferită de înstrăinări pasagere.
Interesul general | Ion Petrescu | January 24, 2018 07.30 | Comments Off on Garantul păstrării identității naționale
Interesul general | Ion Petrescu | 
January 25, 2018 07.30 | 
Comments Off on O NOUĂ PERCEPŢIE A AGRESIVITĂŢII RUSIEI 
Subscribe
