✍️ Check Media??? Serios???

Până acum, doar din perspectiva toleranței,
față de cei ce se joacă numai cu lopățica,
în nisipul geopoliticii Europei de Est,
venind pe micul ecran cu doar rezumate universitare,
ale unui curs plictisitor de…
… Check Media…
… am preferat să fiu echidistant și elegant.

🌧Mai zilele trecute, parcă sâmbătă, de pe un telefon anonim,
un terț îmi trimitea ceea ce poate fi numit rezultatul unei
verificări a presei, din anul 2012,
în care un areal estic prelua un interviu
acordat în clădirea postului public
Radio România Actualități,
jurnalistei care acum este soția lui Dan Dungaciu
fostul consilier al unui președinte al Republicii Moldova,
care a ratat, pur și simplu, misiunea sa,
de român de bună credință, de a contribui,
de o manieră pur diplomatică, persuasivă, pentru apropierea, treptată, pe cale pur democratică, a celor două maluri ale Prutului, fost și viitor râu intern.
Unii – aflați acum pe cai mari și momentani la televiziunile puterii și a serviciilor de albire adiacente – au susținut că nu putea mai mult.
Rezon?…
A fost alesul nepotrivit, pentru ceva care îl depășea,
la propriu și la figurat. Dar nu el este de vină.
Ei bine, la dialogul cu juna și ofensiva jurnalistă – găzduită ciudat, de postul public de radio, îmi scapă cu aprobarea cui – a mai participat istoricul Constantin Corneanu.
Pe moment am realizat că aceea care ne dorea exprimate radiofonic opiniile insista pe ceva care nu fusese afirmat în cadrul schimbului de opinii în trei.
Ba chiar, după emisiune, a insistat asupra unor detalii privind soarta probabilă, repet, probabilă, a județelor românești dintre Prut și Nistru.
Am răspuns conform celor deprinse în lunile trăite în Bavaria,
unde ipotezele de lucru, ale profesorilor americani, germani, dar și de alte naționalități, erau numeroase, pentru cursanții…
… militari și cu ochi albaștri,
veniți din fostele state socialiste, aliate cu URSS,
din Tratatul de la Varșovia.
Ulterior am înțeles – doar am dreptul constituțional la o opinie adecvată unor realități extrem de dinamice – că dincolo de interviu…era o curiozitate cel puțin ciudată.
Nu am făcut decât să exprim chintesența
expunerilor profesorilor de la Garmisch-Partenkirchen,
care se recomandau și cu evoluțiile lor în
CIA, SIS, DGSE, BND și chiar FSB.
Asta e.
Adică, la patru ani de la trecerea mea în rezervă,
ca expresie a voinței de a mă delimita de anumite opțiuni ale altora, despre care voi scrie în viitor,
eram încă un personaj bun pentru pata de culoare ziaristică a unui demers jurnalistic, inițiat de o terță persoană = interpretarea mea.
În acest context am afirmat, ceea ce cred și astăzi,
că undeva, cândva, în arealul momentanei făcături geopolitice, dintre Prut și Nistru, va fi un punct de sprijin al NATO.
Asta pentru că Republica Democrată Germană
– decedată prin reunificarea cu RFG –
sau Coreea de Nord, sau Republica Moldova,
în mod obiectiv, din perspectivă pur istorică,
ca statalități artificiale, generate din temeiuri pur imperiale, conforme cu principiul divide et impera
NU au avut
și nu vor avea un viitor pe termen lung.

😡Am scris rândurile de mai sus ca un avertisment.
Accept multe limite umane.
Dar ce ține de manipulare
și răstălmăcire premeditată
a unor fapte trecute – nu.

~