Euroatlantica / Noua Strategie naţională de apărare, în contextul actual de securitate

Ion Petrescu: Sigur că opinia mea poate fi singulară, dar m-am consultat înainte de emisiune şi cu un general pe care îl respect şi care a condus Armata Română. Acum se află în retragere, ca şi mine, pentru că după 65 de ani nu mai eşti în rezervă, eşti în retragere. Ei bine, ceea ce putem spune cu luciditate şi obiectivitate, întregul text al acestei strategii naţionale de apărare este bazat pe o scriitură academică. Sigur că de la nivel academic sunt privite lucrurile de o manieră mult mai neutră, mult mai la rece, dar sunt şi nişte chestiuni care scapă celor care au propus preşeditelui acest text. Păi, dacă strategia aceasta are în centru cetăţeanul şi nu statul, cum suntem atenţionaţi, se pare că strategia uită chiar pe cetăţeanul în uniformă militară. Că dacă nu l-ar uita, n-am asistat în ultimele zile la tot felul de declaraţii aiuritoare, prin care condiţia materială a cetăţeanului în uniformă este pusă sub semnul întrebării şi nu intru în detalii, pentru că cititorii dumneavoastră sunt inteligenţi şi înţeleg la ce mă refer. A doua chestiune, apropo de independenţa marcată de dumneavoastră, păi, totuşi, să nu uităm că NATO este dependentă şi de România. NATO a rugat autorităţile române să trimitem un batalion în Afganistan. NATO a insistat ca trupe române să fie prezente la faza de pacificare a fostului spaţiu iugoslav. Deci, în primul rând, capacitatea Armatei Române de a executa misiuni complexe este cunoscută la Mons, unde este sediul celor care conduc forţele aliate europene unite. Dacă aşa stau lucrurile, trebuie să fim realişti că acest prim document este doar o mănuşă aruncată pe masa celor care, inclusiv la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, evaluează provocările viitorului.
Cum foarte bine zicea un general român celebru, luptătorul de astăzi, în general armata, nu-şi apără ţara doar cu pieptul de oţel. Şi chiar dacă la ora actuală, din fericire, sunt alocate sumele necesare pentru achiziţia unei tehnici de luptă performante la nivelul celei folosite şi de alte armate moderne din ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, este cazul şi este bine să ne uităm şi la condiţia socială, la condiţia militarilor în societăţile respective, la modul în care fiecare stat în parte, şi ca pildă aş lua Statele Unite al Americii, care constituie modelul de democraţie pentru celelalte ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice, cum respectă un stat democratic puternic organismul militar. Aceste chestiuni trebuie spuse răspicat pentru că altfel s-ar crea impresia că militarii sunt buni numai pentru coroane de flori depuse la tot felul de aniversari şi pentru aplauze când trec prin preajmă unii oficiali. Strategia naţională de apărare trebuie să coincidă cu o determinare a autorităţilor actuale de a reda statutul demn necesar fiecărui combatant, fiecărui apărător al pământului României.

Textul integral este lizibil aici.