Cât mai valorează astăzi libertatea presei?

Interogaţia din titlu a fost tema dezbaterii moderată de jurnalistul Teodor Tita, redactor-şef la “Europa FM”. A fost un brainstorming – organizat pe 10 mai 2019, vizavi de clădirea Parlamentului României -, care a vizat, în primul rând, libertatea de exprimare versus libertatea personală. Ce aleg ziariştii, în acest caz?

Au oferit propriile răspunsuri, în prima parte a schimbului de opinii, Levent Kenez, directorul “Stockholm Center for Freedom”, Abdullah Bozkurt, directorul „Nordic Monitor” şi Sabin Orcan, directorul “Newsweek România”.

Când presa liberă este sugrumată, de unde vin informaţiile credibile? Te poţi apăra de fake news?

La aceste două întrebări generate de situaţia cunoscută din Turcia – unde 700.000 de cetăţeni au fost anchetaţi pentru presupusa conexiune cu autorii unei tentative nereuşite de lovitură de stat, iniţiată mai degrabă de actualul lider de la Ankara, pentru a lichida opoziţia – au oferit păreri aparte, prin Skype, Kamil Demirkaya, ziarist turc pentru care Erdogan a cerut extrădarea din România şi care se află acum peste Ocean, iar din sală au contribuit cu afirmaţii complementare Ana Maria Luca, jurnalistă la “Balkan Insight”, Adelina Rădulescu, jurnalistă la “Europa Liberă” şi Cristina Guseth, de la “Freedom House România”.

O bilă albă merită, în primul rând, Teodor Tita, pentru dinamismul imprimat dezbaterii, a cărei notă dominantă a fost realitatea că jurnaliştilor români atenţi la evoluţiile din comunitatea euroatlantică le pasă de situaţiile dramatice generate de regimul autoritar din Turcia de azi, o ţară încă membră a NATO, dar care, în mod paradoxal, cochetează cu Federaţia Rusă.

Departe de ţara lor natală, Levent Kenez şi Abdullah Bozkurt au prezentat imagini şocante, completate de mărturii triste privind instituirea şi menţinerea cenzurii presei în statul turc, sute de jurnalişti fiind în spatele gratiilor sau daţi în urmărire pentru simpla vină de a fi scris adevărul despre o societate ai cărei membri sunt ţinuţi cu fruntea plecată, cu avertismentul că orice murmur contra unui trecător preşedinte, poate avea – şi are din păcate – consecinţe grave.

Din perspectiva jurnaliştilor turci menţionaţi, Rusia acceptă cooperarea momentană cu Turcia, dar la Kremlin nu există încredere în Erdogan.

Citiți mai mult aici.