România rămâne și acum, din punct de vedere militar, o pildă de consecvență și camaraderie reală atât în relația bilaterală cu partenerul strategic nr. 1, respectiv SUA, cât și în conlucrarea necesară cu aliații implicați în apărarea litoralului vestic al Mării Negre
Departe de a fi doar o vizită de protocol, prezența lui Stoltenberg la Baza Navală suedeză Berga, constituie o reiterare a dorinței țărilor membre ale NATO, de a se menține echilibrul strategic în Marea Baltică, unde ocuparea, de pildă, a Estoniei, se poate face de către adversarul răsăritean în mai puțin de o zi, iar una din reacțiile dure ale ale aliaților ar fi – teoretic, dar tot mai des invocat – recursul la utilizarea armei nucleare.
Și aici nu este vorba de o speculație jurnalistică.
După cum se știe, ministrul german actual al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a afirmat că NATO este „pregătită” şi gata să-şi activeze arsenalul nuclear împotriva Rusiei, dacă atacă un membru al alianţei militare.
Germania nu posedă arme nucleare, dar pe teritoriul său sunt depozitate rachete americane cu capacitatea de a lovi puncte strategice aflate în zona de interes a comunității euroatlantice.
Kramp-Karrenbauer a declarat, fără să clipească: “Trebuie să lămurim foarte clar Rusia că, în final – iar aceasta este şi doctrina descurajării – suntem pregătiţi să folosim astfel de mijloace, astfel încât să aibă un efect descurajant în prealabil”.
„Aceasta este ideea de bază a NATO, a acestei alianţe, şi va fi adaptată în funcţie de comportamentul actual al Rusiei. În special, vedem încălcări ale spaţiului aerian deasupra statelor baltice, dar şi atacuri în creştere în jurul Mării Negre.”
Ca unul care am poposit la ministerul german al apărării afirm că declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer nu sunt expresia unui orgoliu personal, ci a unui mandat implicit, prin care Berlinul a dorit să semnaleze Moscovei că deteriorarea gravă a relațiilor dintre Federația Rusă și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie stopată.


