Ion Petrescu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI: Interviu cu colonelul Ion Petrescu, analist militar, ex-director al Trustului de Presă al Armatei

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 august, ora 22:34) – “Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu – Revenim la apărarea Europei şi discutăm despre conflictul din Ucraina cu invitatul acestei ediţii, colonelul Ion Petrescu, analist militar, fost şef al trustului de presă al Armatei. Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu.

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi vă mulţumesc frumos pentru invitaţia la emisiunea dumneavoastră atât de densă.

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat acest interviu pentru emisiunea “Agenda Globală”. Bun venit la Radio România Actualităţi. Pare-se că avem o pace îndepărtată, o fata Morgana, care dispare pe măsură ce ne apropiem de ea. Vicepreşedintele J.D. Vance declara recent că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în termen de 3 până la 6 luni prin diplomaţie activă şi eforturi internaţionale. Ne amintim promisiunile preşedintelui Donald Trump, timpul trece, iar clepsidra morţii scurge vieţile. Domnule colonel Ion Petrescu, pornind de la declaraţia numărului 2 din Statele Unite, unde putem identifica problema la diplomaţia activă sau la eforturile internaţionale sau ambele au nevoie de un numitor comun la Moscova?…

Ion Petrescu: Eu cred că trebuie să fim realişti, în sensul că şansa restabilirii păcii în Ucraina, restabilirii în sensul revenirii la situaţia dinainte de agresiunea mârşavă, cinică, fascistă a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şansa deci o constituie imprevizibilitatea preşedintelui Trump.
Trump, cum foarte bine zicea vicepreşedintele Vance, mai are câţiva aşi în mânecă cu care poate influenţa deciziile lui Putin. Putin a încercat în Alaska să propună omologului său american ca Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă să treacă la afaceri comune legate de zăcămintele de petrol. Sigur că a strânit interesul, dar nu s-a luat nicio decizie în favoarea dorinţei Kremlinului în această privinţă. Se înmulţesc semnalele prin care se pare că Moscova a deschis uşa spre o relansare a legăturilor economice astfel încât populaţia Federaţiei Ruse să simtă beneficiile unei viitoare păci, în sensul alocării substanţiale de fonduri pentru ridicarea nivelului de trai. Să nu uităm că la ora actuală Federaţia Rusă alocă aproximativ 480 de miliarde de dolari, deci mai mult decât ţările europene la un loc, pentru întărirea forţelor armate ruse. Deci pentru întărirea planului de continuare a ofensivei, de cucerire a Europei Democrate şi concomitent de restabilire a teritoriului ex-sovietic în graniţele actualei Federaţii Ruse.
Da, vă rog…

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, este Donald Trump cel aflat sub presiune, dar pare să fie prins într-o Maskirovka, într-un joc specific FSB-ului, gândindu-ne şi la partenerul de la Kremlin, fost ofiţer KGB?

Ion Petrescu: Da, este interesantă ipoteza dumneavoastră, numai că, totuşi reamintim celor interesaţi de subiect, că şi serviciile secrete americane au performanţe mai puţin cunoscute opiniei publice româneşti, dar în care s-au dovedit nu numai la înălţimea, ci chiar au depăşit, din punct de vedere profesional, evoluţia foştilor parteneri de dialog ex-sovietici deveniţi apoi ruşi. Putin îşi încearcă şi joacă cartea, numai că, de data aceasta, prin declaraţiile făcute chiar în ultimele 48 de ore, de către preşedintele Trump, este clar că Ucraina va rămâne independentă, că nu se va schimba guvernul de la Kiev, că întărirea forţelor armate ucrainene cu armamentul ucrainean cumpărat de NATO, rămâne o realitate stabilită de comun acord în cadrul întâlnirii pe care Trump a organizat-o şi e meritul lui, cu o serie de preşedinţi, şefi de state din Europa, dar şi cu secretarul general NATO şi cu doamna Ursula von der Leyen.
Imprevizibilitatea lui Trump, practic constituie acea injecţie cu sânge proaspăt pentru speranţele ucrainenilor. De fapt şi în mesajul legat de Ziua independenţei Ucrainei, cuvintele lui Trump au fost bine alese în sensul sprijinirii dorinţei fireşti a naţiunii ucrainene, de a rămâne separată, de a rămâne liberă şi deloc supusă Moscovei.

Radu Dobrițoiu: Aproximativ 1000 de ruşi mor zilnic în asalturile de pe frontul din Ucraina, a declarat chiar preşedintele Donald Trump. Tot liderul de la Casa Albă a numit războiul din Ucraina un conflict al orgoliilor. Bineînţeles că Volodimir Zelensko şi Vladimir Putin nu se plac, dar domnule colonel Ion Petrescu, parafrazându-l pe preşedintele Donald Trump, al cui orgoliu se opune mai mult păcii?

Ion Petrescu:
Este evident orgoliul imperialist al preşedintului Putin, care era în misiune în fosta Republică Democrată Germană când a văzut prăbuşirea tuturor elementelor de putere ale fostei Uniuni Sovietice şi şi-a exprimat convingerea ulterior, reiterată şi ca şef de stat, că a fost o mare tragedie dispariţia Uniunii Sovietice. Problema este la Moscova, unde mentalitatea imperială, dorinţa de a domina cu orice preţ în virtutea obiceiurilor acumulate în epoca stalinistă, această dorinţă lui Putin e mai mare decât realitatea care îl determină să se trezească la realitate.
Trump este într-adevăr mai inteligent şi este un om care are la negocieri, a avut şi foloseşte în continuare ca armă de presiune, arma economică, care – trebuie să-i dăm dreptate- are mai mare eficienţă, pentru că şi acceptarea de către Vladimir Putin, a convorbilor din Alaska, a fost tot sub presiunea unui termen dat de preşedintele Trump şi alternativa pentru Putin era să se trezească cu noi sancţiuni mult mai dure şi cu efecte imediate în viaţa de zi cu zi a cetăţenului rus, ceea ce ar fi generat reacţii greu previzibile de către FSB, Serviciul de Securitate şi de Informaţii al statului federal.

Rusia se află în pragul unei schimbări. Vom vedea cât de repede va fi. Să nu uităm că deja la Moscova, în presa care este lăsată să zburde în favoarea dictatorului, a fost inserată deja afirmaţia că s-ar putea să fie ultima iarnă a lui Putin la Kremlin. Nu s-au dat detalii, dar un asemenea mesaj este cel puţin unul care confirmă dorinţa lui Putin de a avea un succesor, probabil desemnat mai devreme decât evenimentele o vor cere, în această toamnă şi/sau în această iarnă.

Radu Dobrițoiu:
Timpul trece, vieţile se pierd. Domnule colonel Ion Petrescu, este Rusia interesată să amâne pacea, să tragă de timp?

Ion Petrescu: Acum trebuie să fim realişti aici în România. Noi suntem oameni care dorim să fim bine documentaţi, dar cum zicea Cristian Diaconescu, care acum activează la Cotroceni, să nu ne luăm după fentă.

Deci să fim atenţi că în spatele unei declaraţii la nivel înalt la Moscova, a unei intenţii de abordare pe plan geopolitic, a partenerilor de dialog ai Federaţiei Ruse, totdeauna se ascunde şi ceea ce nu se vede fiind în spatele cortinei, în spatele uşilor capitonate.
Rusia își joacă în continuare cartea, a pierdut meciul cu Statele Unite, pentru că Trump a ştiut să joace inteligent din perspectiva lucrurilor discutate faţă în faţă, nu cu presa, nu în prezenţa presei, pentru că aici trebuie să facem distincţia. Spre deosebire de Putin, care aţi văzut comedia, că ducea mâna la o ureche, că n-a auzit întrebarea jurnalistului care îl întreba dacă mai are de gând să bombardeze Ucraina.

Radu Dobrițoiu: Şi să omoare civili.

Ion Petrescu: Da. Trump n-a jucat aşa.
Trump a preferat să-l invite, e adevărat în mod surprizător, şi Putin a fost luat pe nepregătite să urce în aceeaşi maşină şi acele minute dintre Putin şi Trump la care nu ştim cine a asistat în afară de tradiţionalele microfoane de interceptare şi înregistrare din maşină, probabil că a mai asistat vreun interpret sau dialogul a avut loc tot în limba engleză, cum s-a observat că s-a purtat şi pe covorul roşu atunci când s-au întâlnit, pentru că Putin şi-a făcut lecţiile şi s-a pregătit serios pentru această întrevedere. Tactica lui Putin a fost să-l surprindă permanent pe Trump.

Numai că adevărul este, dincolo de cei care spun că Trump a pierdut dialogul cu Putin, adevărul este că l-a pus în situaţii de perspectivă economică sumbră, care cu siguranţă nu i-au convenit preşedintului rus. Zâmbea, dar nu era zâmbetul lui. Zâmbea din maşină pentru că îşi dădea seama că este între ciocan şi nicovală, adică între o afirmaţie, o intenţie a preşedintului Trump şi realitatea imediată şi depindea de el ca preşedinte să accepte sau să nu accepte un mod de a fi.

Radu Dobrițoiu: Cu gândul la o posibilă pace pentru Ucraina, domnule colonel Ion Petrescu, îl citez pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron: ”Căpcăunul de la uşa noastră” se va opri în pragul uşii, al Flancului de Est al NATO?

Ion Petrescu: Dvs sunteţi un ziarist umblat prin lume, inteligent, bine informat şi ştiţi că la această întrebare evident retorică răspunsul firesc este “nu”.
Tocmai pentru că există un asemenea pericol, există ţări europene care şi-au asumat intenţia de a trimite trupe dispuse nu pe front, ci în mari oraşe ucrainene care prin prezenţa lor acolo să descurajeze o viitoare nouă tentativă a Federaţiei Ruse de a-şi continua ofensiva pe teritoriul ucrainean.
Pentru că este clar, după ce va obţine pacea, Federaţia Rusă va găsi un alt pretext ca să continue să mai obţină porţiuni din Ucraina, chiar dacă acum, prin declaraţiile la nivel înalt, cum a fost a lui Lavrov, chipurile n-ar fi dorit extinderi teritoriale, doar apărarea cetăţenilor vorbitori de limbă rusă.
Nici vorbă, acesta a fost un pretext.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, vă mulţumesc pentru acest interviu.
Ion Petrescu: Mulţumesc frumos pentru invitaţie!