Apropo…

Ziua bună…

o expresie instinctivă

🥰 Semnul simbolic al inimii,
făcut cu degetele ei,
de nepoțica mea. în vârstă
de 7 ani de zile,
o expresie instinctivă
a bucuriei de a trăi
clipe unice, într-o competiție
inedită, în Pădurea Băneasa. 🏃‍♀️‍➡️🏃‍➡️🏃‍♂️‍➡️

4026

4026 = nepoata mea
stimulată de tatăl ei, Remus PT,
ca să participe la un cros al copiilor
cu părinții, la Pădurea Baneasa.
Alături s-a nimerit să fie
și un coleg de școală,
venit și acesta cu propriul tată. 👏🍀👏

Cel mai înalt cleric militar catolic din America a avertizat că războiul lui Donald Trump în Iran este nejustificat și a sugerat că trupele ar trebui să evite să execute ordinele

Cel mai înalt cleric militar catolic din America a avertizat că războiul lui Donald Trump în Iran este nejustificat și a sugerat că trupele ar trebui să evite să execute ordinele.

Arhiepiscopul Timothy Broglio, șeful Arhidiecezei pentru Serviciile Militare și unul dintre cei mai conservatori episcopi din America, a numit invocațiile lui Iisus Hristos de către secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru a justifica războiul „problematice”.

Broglio a declarat că atacurile lui Trump asupra Iranului nu au fost justificate în temeiul teoriei războiului drept a Sfântului Augustin, într-un interviu care va fi difuzat la emisiunea Face the Nation de pe CBS în Duminica Paștelui.

Teoria susține că războiul este permis din punct de vedere moral doar atunci când se pedepsesc faptele rele sau se apără nevinovații și întotdeauna cu scopul final de a restabili pacea, mai degrabă decât pentru răzbunare sau cucerire.

Episcopul a spus că justificarea administrației se bazează pe amenințarea armelor nucleare – pe care Iranul nu le posedă.

„Deși a existat o amenințare cu armele nucleare, aceasta compensează o amenințare înainte ca aceasta să fie realizată”, a spus Broglio.

El a îndemnat trupele să minimizeze daunele în executarea ordinelor lor, recunoscând în același timp că gradele inferioare nu ar fi în măsură să nu se supună ordinelor decât dacă „ar fi în mod clar imorale”.

„Întrebarea ar putea fi dacă generalii sau amiralii ar avea spațiu să spună poate: «Putem privi asta dintr-un alt punct de vedere?», dar, după ce am vorbit cu unii dintre ei, se află și ei în aceeași dilemă”, a spus Broglio.

„Așadar, sfatul meu ar fi să faceți cât mai puțin rău posibil și să încercați să păstrați vieți nevinovate.”

În conformitate cu regulile militare americane, trupele pot solicita îndatoriri necombatante sau eliberarea din serviciu pe motive de obiecție de conștiință, dar trebuie să continue să urmeze ordinele până când orice cerere este aprobată.

Broglio și-a exprimat un scepticism profund cu privire la invocațiile frecvente ale lui Iisus Hristos de către Hegseth, inclusiv rugăciuni și versete biblice de la podiumul Pentagonului.

„Este puțin problematic în sensul că Domnul Iisus a adus cu siguranță un mesaj de pace și, de asemenea, cred că războiul este întotdeauna ultima soluție”, a spus Broglio.

„Acum, s-ar putea să aibă informații care i-au condus la ideea că războiul era singura opțiune, nu judec acest lucru pentru că nu știu cu adevărat, cred însă că este greu să prezinți acest război ca fiind ceva sponsorizat de Domnul.”

Broglio a menționat că opinia a fost împărtășită și de Papa Leon, care în Duminica Floriilor a citat Cartea lui Isaia într-o mustrare directă a celor care poartă război.

„Dumnezeu nu ascultă rugăciunile celor care poartă război, ci le respinge”, a spus Leon, înainte de a-l cita pe Isaia:

„Chiar dacă vă rugați mult, nu vă voi asculta: mâinile vă sunt pline de sânge.”

Atacul lui Broglio va fi văzut ca o adevărată jenă pentru administrația Trump.

Numit de Papa Benedict al XVI-lea, este un conservator convins care a fost o piatră pentru conservatori ani de zile.

VARIANTA ORIGINALĂ ESTE AICI.

Europa de azi sub apăsarea războaielor

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (2 aprilie 2026, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu

Europa trăieşte astăzi un moment pe care, până nu demult, îl consideram imposibil. Două războaie simultane, două fronturi care apasă acelaşi spaţiu de securitate, două crize care rescriu regulile ordinii internaţionale. În Est, războiul din Ucraina continuă să macine echilibrul strategic al continentului. Dar acest război a devenit aproape cronic şi nu mai este singura sursă de instabilitate.

În Sud, un nou conflict, cel din Golf, a erupt cu o forţă care a surprins Europa nepregătită şi mai ales neconsultată. Decizia administraţiei de la Washington de a lovi Iranul a fost luată fără o coordonare reală cu aliaţii europeni, iar reacţia a fost una fără precedent: refuzul unor state europene de a permite utilizarea bazelor sau a spaţiului aerian pentru operaţiuni militare.

Pentru prima dată după decenii, lideri europeni spun deschis: ”nu este războiul nostru”. Preşedintele Finlandei subliniază că acest conflict ”nu este o chestiune NATO”, delimitând clar graniţa dintre solidaritatea Alianţei şi aventurile militare unilaterale.

La Washington, tonul este radical diferit. Donald Trump critică dur aliaţii, acuzându-i că nu au făcut absolut nimic şi sugerând chiar că Statele Unite ar putea reconsidera angajamentele de securitate faţă de Europa. Într-un gest care zguduie fundamentul ordinii euroatlantice, liderul american numeşte NATO un tigru de hârtie şi ia în calcul retragerea din Alianţă.

Această ruptură nu este doar politică, ea devine strategică, pentru că în timp ce Europa se confruntă cu agresiunea Rusiei, relaţia transatlantică, pilonul securităţii sale, se fisurează exact în momentul în care ar trebui să fie mai solidă ca oricând. Iar efectele nu sunt doar militare.

Războiul din Golf destabilizează pieţele energetice, împinge preţurile în sus şi creează noi presiuni economice asupra societăţilor europene. În acelaşi timp, conflictul din Ucraina continuă să consume resurse, să testeze solidaritatea europeană internă şi să redefinească priorităţile politice.

Europa se află, aşadar, între două războaie şi între două incertitudini. Cât de departe poate merge fără sprijinul tradiţional al Statelor Unite şi cât de rapid îşi poate construi propria autonomie strategică?

Voi analiza aceste subiecte cu invitaţii ediţiei: profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă, şi colonelul în retragere Ion Petrescu, fost director al Trustului de Presă al Armatei, analist militar. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: ”Europa de azi sub apăsarea războaielor”.
*
Radu Dobritoiu: Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu!
Ştefan Popescu: Bună seara! Bine v-am regăsit.
Radu Dobritoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu!
Ion Petrescu: Am onorea să vă salut atât pe dumneavoastră, cât şi pe domnul Nicu Popescu, care este coechipierul dumneavoastră, şi pe distinsul invitat, distinsul diplomat Ştefan Popescu.

Radu Dobritoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi. Europa de azi sub apăsarea războaielor nu este doar o temă de dezbatere, este realitatea unei epoci în care vechile alianţe sunt puse sub semnul întrebării, iar viitorul securităţii continentului se decide în timp real. Domnule profesor Ştefan Popescu, este Europa pregătită să facă faţă singură acestor crize?

CONTINUAREA AICI.