Superportavionul USS Gerald R. Ford intră în Norvegia, într-o rară mișcare SUA-NATO, pentru a contracara Rusia
29 septembrie 2025 – 14:53
Știri navale Marina 2025
USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume,
a navigat în fiordul Oslo din Norvegia pe 28 septembrie, în timpul exercițiului NATO Neptune Strike 25-3.
Sosirea sa vine în urma provocărilor cu drone rusești și a încălcărilor spațiului aerian, subliniind tensiunile crescânde de pe flancul nordic al NATO.
Pe 28 septembrie 2025, USS Gerald R. Ford, cel mai mare și mai avansat portavion din lume, a intrat în fiordul Oslo din Norvegia, ca parte a exercițiului NATO Neptune Strike 25-3, conform raportului NATO.
Pe fondul creșterii agresivității rusești, inclusiv a încălcărilor repetate ale spațiului aerian și a unui val de observări inexplicabile de drone în apropierea instalațiilor militare ale NATO, sosirea Ford marchează o escaladare semnificativă a pregătirii aliate.
Asta nu vezi în fiecare zi, un superportavion american navigând apele înguste și înghețate ale unui fiord nordic cu grupul său complet de atac.
Prezența sa vorbește de la sine într-un moment în care arhitectura de securitate a Europei este testată la marginea sa nordică.
Prezența USS Gerald R. Ford în centrul exercițiului Neptune Strike 25-3 al NATO este o contracare deliberată a escaladării rusești, o proiecție vizibilă și lipsită de ambiguitate a unei forțe copleșitoare (Sursa imaginii: NATO)
Desfășurarea USS Gerald R. Ford
nu este doar o demonstrație de forță, ci un semnal operațional clar.
Transportând peste 75 de aeronave pregătite de luptă și înarmate cu sisteme de lansare electromagnetică,
radar cu bandă duală și
cea mai avansată suită defensivă stratificată desfășurată vreodată pe mare, Ford este piesa centrală a exercițiului Neptune Strike 25-3, un exercițiu NATO de mare intensitate care implică 10.000 de persoane din 13 state membre.
Această a treia iterație a seriei Neptune Strike se întinde pe patru teatre maritime, inclusiv Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Mediterană, Grupul de Atac cu portavionul Ford operând sub comanda directă a NATO în Marea Nordului.
Pentru prima dată în memoria recentă, NATO a plasat un atu atât de critic sub autoritatea sa operațională, pentru a practica un război comun complet integrat și de înaltă performanță.
Momentul exercițiului nu este o coincidență.
Avioanele militare rusești au sondat spațiul aerian al națiunilor nordice și baltice cu o frecvență tot mai mare, iar în Danemarca, autoritățile au confirmat multiple intruziuni ale dronelor asupra zonelor militare sensibile și a aeroporturilor civile, atribuindu-le ceea ce ei numesc un „actor profesionist”.
Deși nu sunt legate oficial de răspunsul NATO, aceste incidente subliniază peisajul amenințărilor hibride pe care Neptune Strike încearcă să îl abordeze.
Implementarea Ford în acest mediu modifică drastic ecuația de descurajare regională.
Cu ratele sale de generare a producției de neegalat și capacitățile de atac cu spectru complet,
Ford introduce un dezechilibru strategic,
care favorizează postura avansată a NATO.
Din punct de vedere tehnic, Ford reprezintă un salt generațional dincolo de portavioanele tradiționale.
Catapultele sale electromagnetice permit lansări de aeronave mai eficiente, crescând atât ratele de producție, cât și durata de viață a aeronavei.
Sistemul radar cu bandă duală urmărește simultan amenințările aeriene și cele cu rachete, în timp ce
sistemele sale automate necesită o amprentă a echipajului mai mică pentru o eficiență mai mare.
Comparativ cu singura și îmbătrânita navă Amiral Kuznetsov a Rusiei, afectată de probleme de fiabilitate și rază de acțiune operațională limitată, Ford reprezintă un salt cuantic în puterea navală.
Chiar și atunci când este comparată cu platforme emergente precum Fujian Type 003 din China, Gerald R. Ford deține avantajul în integrarea sistemelor, pregătirea de luptă și interoperabilitatea alianțelor.
Dar nu este vorba doar despre tehnologie.
Geografia și sincronizarea conferă acestei desfășurări o greutate strategică. Navigația Ford în fiordul Oslo plasează cea mai letală platformă maritimă din lume la îndemâna punctelor de acces critice ale Rusiei la Arctica și Atlanticul de Nord.
Este un act calculat de descurajare înaintată, care consolidează angajamentul NATO de a-și apăra aliații nordici, inclusiv Norvegia și recent alăturata Finlandei.
Prezența unui superportavion american în aceste ape, susținută de o forță operațională multinațională NATO, trimite un semnal inconfundabil Moscovei:
Alianța nu doar urmărește,
ci este pregătită să acționeze dincolo de domenii și granițe.
Nu vezi în fiecare zi cel mai mare portavion din lume manevrând prin ape rezervate de obicei flotelor de pescuit de coastă și feriboturilor comerciale.
Dar aceasta nu este o vizită ceremonială.
Desfășurarea portavionului Ford este inclusă în exerciții cu foc real, repetiții de asalt amfibiu, operațiuni antisubmarin și exerciții de comandă și control pe domenii maritime, aeriene și terestre.
Aceasta întruchipează urgența crescândă a NATO de a trece de la apărarea reactivă la cea proactivă în fața provocărilor rusești care estompează granițele dintre pace și conflict.
Cu USS Gerald R. Ford aflat acum sub controlul operațional NATO, calculul strategic în regiunea nordică a Europei s-a schimbat decisiv. Tacticile persistente ale Rusiei în zona gri, de la încălcări ale spațiului aerian la droguri sub acoperire…
🤴🇷🇴 Armata Română a reluat un program de achiziții la scară largă
🤴🇷🇴 Armata Română
a reluat un program de achiziții la scară largă care vizează vehicule, arme, muniții, echipamente, simulatoare și antrenament fabricate în SUA. Valoarea totală a achizițiilor depășește 8 miliarde de dolari, a relatat Profit.ro.
Programul a fost inițiat în 2023, când Armata Română a aprobat achiziționarea a 54 de tancuri Abrams modernizate și 12 derivate din șasiuri de tancuri (4 tractoare de recuperare, 4 poduri mobile de asalt, 4 pluguri de mină), aflate în stocul Armatei SUA.
Valoarea totală a achiziției a fost de 1 miliard de dolari, cu o livrare estimată în 2028, conform documentelor citate de Profit.ro.
Acum, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a solicitat aprobarea Parlamentului pentru faza 2 a etapei 1, precum și pentru etapa 2 a programului de înzestrare.
A doua etapă a programului implică
achiziționarea a 216 tancuri și 76 de derivate (16 tractoare de recuperare, 44 de poduri mobile de asalt și 16 pluguri de mină) pentru echiparea structurilor de tancuri și infanterie din cadrul forțelor terestre, precum și achiziționarea de suport logistic și echipamente specifice de antrenament și exerciții. Valoarea estimată a acestui stagiu este de 7,54 miliarde USD plus TVA.
În total, faza 2 a etapei 1 și etapa 2 a programului de dotare Abrams sunt estimate la peste 8 miliarde USD.
MApN intenționează, se pare, să lanseze noile achiziții în acest an.
Țările europene și-au crescut cheltuielile pentru apărare în ultimii ani din cauza războiului din Ucraina și a incursiunilor din ce în ce mai îndrăznețe ale Rusiei în spațiul aerian NATO. La începutul acestei veri, administrația Trump i-a convins, de asemenea, pe aliații NATO din Europa, inclusiv România, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB pe an.
Guvernul român, însă, se află într-o poziție favorizată. Comisia Europeană a alocat preliminar 16,7 miliarde de euro României prin intermediul schemei Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE), care va sprijini reînarmarea Europei prin împrumuturi avantajoase acordate țărilor membre. Alocarea este a doua cea mai mare pe țări, după Polonia.



