LAȘITATE CLARĂ

Viziuni de securitate pe malurile Atlanticului

TEXTUL INTEGRAL ESTE AICI.

Presa rusă dezinformează cu privire la atacurile executate de propriile forțe în proximitatea granițelor României cu Ucraina

Vă semnalăm o dezinformare rusă pe subiectul atacurilor recente, din noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, executate cu drone de forțele Federației Ruse asupra infrastructurii portuare civile din Ucraina, în proximitatea graniței cu România. Campania de dezinformare rusă folosește informaţii false sau scoase din context și inventează situații inexistente pentru a manipula adevărul si a influența opinia publică.

Așa cum Ministerul Apărării Naționale a comunicat deja, pe timpul atacurilor ilegale cu drone desfășurate de forțele ruse în noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc, ceea ce a impus, conform procedurilor, instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea și decolarea, din Baza 86 Aeriană de la Borcea, a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.

Ulterior, așa cum am informat printr-un al doilea comunicat de presă, în urma cercetărilor executate de echipele formate din specialiști din MApN, SRI și MAI au fost identificate două zone în care au căzut resturi de drone de proveniență rusească de tip Geran1/2, una între localitățile Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu, iar alta la sud de Chilia Veche. Impactul resturilor de drone, care au fost ridicate pentru investigații, nu a afectat elemente de infrastructură și nu au fost semnalate pagube materiale.

Această situație, devenită, din păcate, una de rutină, a constituit baza de pornire a unui scenariu complet fals inventat în laboratoarele de propagandă de la Kremlin.

Articolele publicate de presa din Rusia plasează atacul ilegal executat de propriile forțe asupra porturilor civile ucrainene cu o zi mai târziu, respectiv vineri, 17 ianuarie, spre sâmbătă, 18 ianuarie și acreditează, fără nicio bază reală, ideea că forțele militare ale Armatei României ar fi intervenit în desfășurarea evenimentelor, prin executarea de foc asupra dronelor rusești cu mijloace de lovire dispuse pe teritoriul național al României. În scenariul fantezist se afirmă, fără nicio legătură cu realitatea, că obiectivul atacurilor ruse ar fi fost, de fapt, o operațiune de tranzit de militari români (potrivit unei surse de propagandă) sau de mercenari români (așa cum afirmă o alta), transportați cu ambarcațiuni de pe malul românesc pe cel ucrainean. „Atacul” descris de materialul de propagandă, care ar fi fost ordonat de la vârful armatei ruse, ar fi provocat numeroase victime de partea română, morți și răniți. În scenariul de la Kremlin apar și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române care ar fi intervenit pentru evacuarea așa-zișilor răniți și sprijinirea cu foc a intervenției forțelor ucrainene de pe celălalt mal.

Deși absurdă și implauzibilă, această „știre” se înscrie în tiparul operațiunilor ruse de influențare și manipulare executate în prezent în spațiul public românesc și aliat.

Oricât de stângaci ar fi redactată și oricâte erori evidente ar conține, știrea falsă este amplificată în spațiul public țintit prin algoritmi și agenți umani afiliați, pe multiple canale de propagandă. Ulterior, sunt generate reacții oficiale sau analize ale unor așa-ziși „experți”, care sunt, la rândul lor, fructificate de sistemul de amplificare în mediul online, în special pe platformele digitale de comunicare.

Aceste operațiuni vizează, în primul rând, opinia publică din România și, prin extensie, din spațiul NATO, care este manipulată să creadă că NATO urmărește să intre în război cu Rusia și că România este împinsă în acest conflict. Acest narativ de propagandă este conjugat cu altele, cum ar fi așa-zisele intenții de folosire a bazelor militare din România pentru pregătirea unor operații ofensive, pregătirile făcute în secret de autoritățile de la București pentru trimiterea de militari români pe frontul din Ucraina și altele, pe care le-am semnalat în mod constant pe această platformă de combatere a dezinformării.

În același timp, acest tip de dezinformare țintește și publicul intern rus, care este hrănit în mitul cetății asediate, fiind manipulat să creadă că Rusia este în pericol de a fi atacată de NATO și că în Ucraina militarii ruși din forțele de invazie luptă, în așa-zisa „operațiune militară specială”, împotriva NATO.

Reiterăm faptul că realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin aceste acțiuni de dezinformare și manipulare este că Federația Rusă, în disprețul total al normelor internaționale, a militarizat Marea Neagră, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre.

Este de așteptat ca, în perioada următoare, știrea falsă prezentată în acest material să fie preluată și amplificată și de vectorii propagandei ruse care acționează din interiorul spațiului public românesc și amplificată, în special pe platformele digitale.

TEXTUL ORIGINAL ESTE ACCESIBIL AICI.

PRIVIND SPRE CASA ALBĂ

ARTICOLUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI.

Cu RADU Dobrițoiu la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI

O analiză a învestirii preşedintelui Statelor Unite Donald Trump, realizată de colonelul în rezervă Ion Petrescu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 ianuarie, ora 22:38) – Emisiunea: “Agenda globală” – realizator: Radu Dobriţoiu.

Ecouri ale învestirii preşedintelui Donald Trump după ceremoniile, dar mai ales declaraţiile de luni ale liderului de la Casa Albă, cu trimitere spre securitatea euroatlantică şi războiul din Ucraina – dezbatem subiectul cu colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al trustului de presă al armatei.
*

Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu! Bun venit la Radio România Actualităţi!

Ion Petrescu:
– Am onoarea să vă salut! Mulţumesc frumos pentru invitaţie!

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, Donald Trump a fost învestit în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, probabil cel mai puternic om de pe planetă în acest moment. Declaraţiile liderului de la Casa Albă au atras atenţia întregii lumi, atât în perioada de campanie electorală, cât şi în ultima perioadă în calitatea de preşedinte ales. Care sunt viziunile de securitate, cât şi cum ar putea fi afectată apărarea euroatlantică de noul lider de la Washington?

Ion Petrescu:
-Aveţi dreptate. Practic, am asistat cu toţii, prin intermediul micului ecran, la un show geopolitic de zile mari. De altfel, Donald Trump se ştie că s-a lansat în televiziune şi îi plăcea la talk-show-urile sale momentele de suspans, imprevizibile, în care chiar îi dădea afară pe unii dintre invitaţi – antreprenori tineri. Şi îi plăcea să fie şi să rămână în centrul atenţiei opiniei publice americane şi, când e posibil, şi al opiniei publice internaţionale. A reuşit asta şi la investirea sa ca al 47-lea preşedinte al Statelor Unite al Americii, momentul de vârf fiind seara, atunci când a semnat o serie de ordine prin care, pe de o parte, anula decizii ale fostului preşedinte Biden şi, pe de altă parte, impunea noi exigenţe, conform politicii sale clamate public, inclusiv instituirea stării de urgenţă la graniţa cu Mexicul, reiterând în acest context că armata americană, în primul rând, trebuie să asigure integritatea teritorială şi paza hotarelor Statelor Unite ale Americii.
Deci se încheie epoca în care Statele Unite ale Americii erau foarte atente la ceea ce se întâmplă la hotarele unor terţi.
În relaţia transatlantică, însă, se va menţine o modalitate de dialog între Washington D.C. şi Bruxelles, un lucru pe care l-a remarcat şi Ursula von der Leyen, cea care la ora actuală conduce Uniunea Europeană şi care a spus clar că U.E. îşi va apăra interesele, dar va colabora cu preşedintele Donald Trump.
În plus, şeful opoziţiei germane a declarat că Germania trebuie să preia conducerea Europei în cadrul amplului proces de metamorfoză a lumii pe care Statele Unite ale Americii Îl au în vedere sub conducerea lui Donald Trump.
Deci, semnalele din Europa, atât din Berlin, cât şi de la Bruxelles, sunt de dialog cu Trump, de înţelegere a faptului că are repere, politici interne clare, specificate şi în discursul pe care l-a rostit la Capitoliu, în faţa unei asistenţe selecte şi că America nu va interfera, nu se va opune acestor obiective, dar vrea să fie participantă la transpunerea lor în viaţă.
Şi, dacă e să anticipăm un pic, am văzut că s-a acordat o atenţie aparte pe timpul semnării acelor ordine executive lămuririi jurnaliştilor prezenţi cu privire la necesarul şi apropiatul dialog dintre Trump şi Putin pentru a se găsi soluţii reciproc acceptabile în privinţa încetării conflictului militar ucraineano-rus de pe teritoriul Ucrainei.
Aici rezervele observatorilor neutri sunt masive şi prima porneşte de la faptul că, iată, s-a adeverit că nu se poate rezolva acest conflict în 24 de ore. Dar în 24 de ore, pe de o parte, Trump a dat un mesaj constructiv şi i s-a răspuns de către Putin, un Putin mai atent la limbajul său, pentru că a făcut un elogiu al preşedintelui Trump. A trecut în revistă câteva din vicisitudinile cu care acesta s-a confruntat pentru a izbândi a doua oară, în cursa electorală prezidenţială din Statele Unite ale Americii.
Ceea ce afirmă o serie de observatori competenţi de peste Ocean este adevărul că Putin este în dificultate şi caută, poate chiar cu sprijinul lui Trump, o ieşire din această uzură a Federaţiei Ruse, a armatei ruse, mă refer la războiul ucraineano-rus, declanşat de invazia ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, APA – analiza post-acţiune – cum spun militarii; sub cupola Capitoliului, România a fost reprezentată oficial la ceremoniile de la Washington de ambasadorul României, Andrei Muraru. Domnule colonel Ion Petrescu, se va schimba ceva pentru România în noua eră Trump?

Ion Petrescu: În primul rând, preşedintele Trump nu se va băga în politica internă a României, dar are numeroşi colaboratori care sunt atenţi la evoluţiile scenei politice româneşti şi care îl informează asupra celor petrecute într-un moment sau altul pe teritoriul ţării noastre.
Sub conducerea lui Trump, Statele Unite ale Americii îşi vor păstra Parteneriatul Strategic cu statul nostru şi îşi vor întări şi continua prezenţa militară strategică, exerciţiile militare comune atât cu trupele române, cât şi cu trupele aliate, dar pe teritoriul ţării noastre, pentru că o să vedeţi în curând şi o să vadă şi ascultătorii noştri că vor începe cele două mari exerciţii anunţate deja de Ministerul Apărării Naţionale. E vorba de Dacia 2025 şi Primăvara Dacică 2025, ambele fiind la nivel tactic şi operativ menite a consolida cooperarea între aliaţi în situaţiile de surpriză strategică.
Vor vedea concetăţenii noştri sosirea unor convoaie militare din partea centrală a Europei, vor vedea trupele franceze cu tehnica de lupta adecvată care se vor îndrepta spre Cincu şi se vor stabiliza în ceea ce va fi acolo grupul de luptă al NATO de pe teritoriul României, cu componenţă franceză, cu participare a trupelor române, poloneze, ca să dau doar două exemple, şi cu comandă franceză, Cincu fiind o bază militară din acel moment cu steag NATO.
Dar, în acelaşi timp vor fi şi exerciţii navale care se vor derula în Marea Neagră şi vor urmări o deminare a zonei care ştim că este afectată de războiul ruso-ucrainean şi că o serie de mine au mers de pe litoralul ucrainean spre litoralul bulgar, spre litoralul turcesc şi au afectat navigaţia în această zonă.
În acest scop vor veni şi nave militare britanice care, alături de nave militare specializate turceşti, bulgare şi româneşti, vor asigura deminarea zonei respective. În total, la momentul de maximă intensitate al exerciţiului Primăvara Dacică 2025, pe teritoriul României vor acţiona între 10 la 15.000 de militari aliaţi.
Va fi un mod disuasiv, de descurajare, a oricăror tentative de a folosi războiul psihologic sau declaraţiile teribiliste pentru a impresiona opinia publică democrată din partea răsăriteană a comunităţii transatlantice, pentru că Federaţia Rusă îşi concentrează atenţia pe situaţia din ţările baltice, din Polonia şi dincolo de Ucraina, evident şi în România.

Radu Dobrițoiu:
– Domnule colonel Ion Petrescu, atât Donald Trump, cât şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, insistă pentru creşterea bugetelor de apărare alocate de aliaţi. Vă rog să comentaţi aceste declaraţii.

Ion Petrescu:

-Este foarte bună întrebarea dumneavoastră şi vă mulţumesc frumos pentru ea. Dar Mark Rutte, ca secretar general al NATO, şi-a dovedit din nou abilităţile de mediator şi moderator al dialogului dintre Bruxelles, unde se află sediul Alianţei Nord-Atlantice, şi Washington, unde se află Departamentul Apărării, Pentagonul, pentru că a spus în felul următor şi a repetat-o, atât la reuniunea pe care a avut-o cu reprezentanţi ai Europarlamentului, cât şi la şedinţa comitetului militar a NATO, desfăşurată chiar la mijlocul lunii ianuarie, în care a precizat:

2% nu ajunge pentru nevoile de apărare a Europei democrate şi tendinţa ar fi, din perspectiva noastră, afirma el, să ajungem la 3%.

Ştim că, dincolo de Ocean, Donald Trump insistă pe 5%.
Probabil că se va ajunge la un compromis,
pentru că Mark Rutte a mai discutat în contradictoriu cu preşedintele Donald Trump şi a reuşit să-i demonstreze acestuia că, având calmul de partea sa, argumente lucide, poate câştiga un dialog în contradictoriu.
Şi atunci sigur că şi România, care, în momentul de faţă alocă 2,5% din Produsul Intern Brut alocat apărării, se va alinia, decizie pe care o va lua Consiliul Nord-Atlantic, unde vom avea reprezentantul României la masă, prezent alături de ceilalţi aliaţi.
Să nu uităm că Federaţia Rusă are economia pe picior de război
şi alocaţiile bugetare ale Federaţiei Ruse sunt foarte mari.
Chiar dacă populaţiei ruse nu i se dau cifrele exacte,
şi chiar dacă la Institutul Nordic SIPRI/STOCKHOLM INTERNATIONAL
PEACE RESEARCH INSTITUTE, care se ocupă de cheltuielile militare globale, sunt furnizate doar anumite cifre, anumite procente,
La ora actuală, Federaţia Rusă cheltuie o sumă enormă pentru ca să menţină ritmul cu nivelul de înarmare pe care îl promovează, de pildă, Statele Unite ale Americii şi să arate şi Republicii Populare Chineze că şi-a păstrat statutul dorit de a doua forţă militară a lumii, o afirmaţie care totuşi e sub semnul întrebării din perspectiva pierderilor masive de tehnică de luptă şi militari -morţi, răniţi şi dispăruţi în luptă – pe câmpul de luptă din Ucraina.

Radu Dobrițoiu:
-Domnule colonel Ion Petrescu, noul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump a promis că va obţine o pace rapidă în Ucraina. Cum s-ar putea ajunge la încheierea războiului din ţara vecină, cu implicarea directă a noului lider de la Casa Albă?

Ion Petrescu:

-Ultimul termen pe care coechipierii lui Trump l-au avansat în presa americană este că va fi nevoie de şase luni de zile, un termen pe care l-a avansat chiar generalul Joseph Keith Kellogg Jr., care este însărcinat de către Donald J. Trump să se ocupe de relaţia cu Ucraina.
Am o părere strict personală, amendabilă, că Trump va obţine un singur lucru – un armistiţiu, un armistiţiu cu care nici Kievul, şi nici Putin nu sunt de acord.
Kievul pentru că spune că Federaţia Rusă va avea capacitatea să-şi regrupeze trupele şi să pregătească o nouă ofensivă, iar Moscova pentru că nu are încredere în dialogul cu Ucraina.
De fapt kremlinul neagă legitimitatea preşedintelui Zelenski, deoarece nu au fost organizate alegeri prezidenţiale în Ucraina, acolo fiind și acum lege marţială şi atunci caută pretexte din această perspectivă, ca să nu recunoască viitoarele semnături.
Numai că ucrainenii au găsit soluţia, adică posibilele înţelegeri bilaterale la nivel înalt care să parafeze cu încetarea focului între Ucraina şi Rusia ar urma să fie semnate de preşedintele parlamentului de la Kiev, ceea ce ar da legitimitate actului respectiv, dacă se va ajunge la o asemenea înţelegere.
Preşedintele Trump a precizat chiar în ziua instalării sale, că cifrele pe care le-a primit atât de la Kiev, cât şi de la Moscova sunt impresionante. Vorbea de 700.000 de militari ruşi cel puţin căzuţi pe câmpul de luptă şi un număr comparabil de militari ucraineni.
Sigur că America – unde este pace, unde este o bătălie pentru prosperitate, pentru păstrarea credinţei în Dumnezeu şi un anumit mod de comportare în societate-, înţelege mai greu ce se întâmplă în Ucraina, unde un stat agresor merge pe concepţiile imperiale ruseşti, de extindere a teritoriului Federaţiei Ruse la nivelul suprafeţei pe care a avut-o Uniunea Sovietică în momentul imploziei sale.
Acest aspect este mai puţin înţeles peste Ocean. Există şi un detaliu care arată determinarea într-o anumită direcţie a preşedintelui Trump. La reorganizarea Biroului Oval dispusă de către el, cu schimbarea mobilierului, a perdelelor, a tablourilor, jurnaliştii au văzut când s-au dus să fie prezenţi la semnarea unora dintre ordinele executive de către Trump că a reapărut bustul și tabloul cu portretul lui Winston Churchill, ceea ce înseamnă că într-adevăr Donald Trump se doreşte un om care să fie realist, dar public a afirmat că se vede ca un pacificator, ceea ce confirmă ambiţia sa ca activitatea din timpul celui de-al doilea mandat să fie recunoscută şi la nivel internaţional, eventual printr-un dezirabil Premiu Nobel pentru pace.
Înaintea sa, Barack Obama a beneficiat chiar la începutul primului său mandat de un asemenea Premiu Nobel pentru pace, deşi evenimentele ulterioare, cu o referire clară la evoluţiile negative din Ucraina, au arătat că a obţinut o pace în rândul societăţii americane. Dar în politica externă, atât Barack Obama, cât şi vicepreşedintele de atunci, Joe Biden, au asistat neputincioşi la invadarea peninsulei Crimeea şi la trecerea acesteia sub jurisdicţie rusă prin metoda manu militari, deci sub autoritatea Moscovei.
Aşa a fost acel timp. Trump promite că America va fi din nou măreaţă, va avea forţa să-şi impună politica şi toată lumea zilele acesta a arătat spre acel armistiţiu încheiat rapid între Israel şi insurgenţii palestinieni, care a dus la eliberarea a trei ostatici în schimbul a 90 de palestinieni care se aflau în închisori israeliene şi au fost puşi în libertate. Vom vedea dacă următoarele etape ale acestui acord dintre Hamas şi palestinieni va fi respectat.
Mai sunt încă trei etape de parcurs şi în fiecare etapă ar trebui un alt număr de ostatici să fie eliberaţi şi un alt număr de palestinieni închişi în închisorile israeliene să fie eliberaţi.
Este o zonă unde mai trebuie presiune şi presiunea pe care a exercitat-o verbal preşedintele Trump până acum a avut succes. Vom vedea în continuare cum vor evolua acolo lucrurile.

Radu Dobrițoiu:
-Domnule colonel Ion Petrescu, vă mulţumesc pentru aceste informaţii!

O fantomă a trecutului

? După ce sindicatul cadrelor ?militare
l-a avertizat pe Călin GEORGESCU
să nu vină pe 24 ianuarie ??în Piața VICTORIEI, UNDE VA FI UN NOU MITING AL REZERVIȘTILOR,
prezidențiabilul respectiv a anunțat un nou loc de marcare a Horei Unirii, în Parcul Tineretului.
După cum bine remarca ieri, pe micul ecran,
CRIN Antonescu, Călin GEORGESCU este doar o fantomă a trecutului.
Reactivată mediatic de IREALITATEA TV.?

Noul website la CASA ALBĂ

CLIC AICI.