4026

4026 = nepoata mea
stimulată de tatăl ei, Remus PT,
ca să participe la un cros al copiilor
cu părinții, la Pădurea Baneasa.
Alături s-a nimerit să fie
și un coleg de școală,
venit și acesta cu propriul tată. 👏🍀👏

Cel mai înalt cleric militar catolic din America a avertizat că războiul lui Donald Trump în Iran este nejustificat și a sugerat că trupele ar trebui să evite să execute ordinele

Cel mai înalt cleric militar catolic din America a avertizat că războiul lui Donald Trump în Iran este nejustificat și a sugerat că trupele ar trebui să evite să execute ordinele.

Arhiepiscopul Timothy Broglio, șeful Arhidiecezei pentru Serviciile Militare și unul dintre cei mai conservatori episcopi din America, a numit invocațiile lui Iisus Hristos de către secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru a justifica războiul „problematice”.

Broglio a declarat că atacurile lui Trump asupra Iranului nu au fost justificate în temeiul teoriei războiului drept a Sfântului Augustin, într-un interviu care va fi difuzat la emisiunea Face the Nation de pe CBS în Duminica Paștelui.

Teoria susține că războiul este permis din punct de vedere moral doar atunci când se pedepsesc faptele rele sau se apără nevinovații și întotdeauna cu scopul final de a restabili pacea, mai degrabă decât pentru răzbunare sau cucerire.

Episcopul a spus că justificarea administrației se bazează pe amenințarea armelor nucleare – pe care Iranul nu le posedă.

„Deși a existat o amenințare cu armele nucleare, aceasta compensează o amenințare înainte ca aceasta să fie realizată”, a spus Broglio.

El a îndemnat trupele să minimizeze daunele în executarea ordinelor lor, recunoscând în același timp că gradele inferioare nu ar fi în măsură să nu se supună ordinelor decât dacă „ar fi în mod clar imorale”.

„Întrebarea ar putea fi dacă generalii sau amiralii ar avea spațiu să spună poate: «Putem privi asta dintr-un alt punct de vedere?», dar, după ce am vorbit cu unii dintre ei, se află și ei în aceeași dilemă”, a spus Broglio.

„Așadar, sfatul meu ar fi să faceți cât mai puțin rău posibil și să încercați să păstrați vieți nevinovate.”

În conformitate cu regulile militare americane, trupele pot solicita îndatoriri necombatante sau eliberarea din serviciu pe motive de obiecție de conștiință, dar trebuie să continue să urmeze ordinele până când orice cerere este aprobată.

Broglio și-a exprimat un scepticism profund cu privire la invocațiile frecvente ale lui Iisus Hristos de către Hegseth, inclusiv rugăciuni și versete biblice de la podiumul Pentagonului.

„Este puțin problematic în sensul că Domnul Iisus a adus cu siguranță un mesaj de pace și, de asemenea, cred că războiul este întotdeauna ultima soluție”, a spus Broglio.

„Acum, s-ar putea să aibă informații care i-au condus la ideea că războiul era singura opțiune, nu judec acest lucru pentru că nu știu cu adevărat, cred însă că este greu să prezinți acest război ca fiind ceva sponsorizat de Domnul.”

Broglio a menționat că opinia a fost împărtășită și de Papa Leon, care în Duminica Floriilor a citat Cartea lui Isaia într-o mustrare directă a celor care poartă război.

„Dumnezeu nu ascultă rugăciunile celor care poartă război, ci le respinge”, a spus Leon, înainte de a-l cita pe Isaia:

„Chiar dacă vă rugați mult, nu vă voi asculta: mâinile vă sunt pline de sânge.”

Atacul lui Broglio va fi văzut ca o adevărată jenă pentru administrația Trump.

Numit de Papa Benedict al XVI-lea, este un conservator convins care a fost o piatră pentru conservatori ani de zile.

VARIANTA ORIGINALĂ ESTE AICI.

Europa de azi sub apăsarea războaielor

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (2 aprilie 2026, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu

Europa trăieşte astăzi un moment pe care, până nu demult, îl consideram imposibil. Două războaie simultane, două fronturi care apasă acelaşi spaţiu de securitate, două crize care rescriu regulile ordinii internaţionale. În Est, războiul din Ucraina continuă să macine echilibrul strategic al continentului. Dar acest război a devenit aproape cronic şi nu mai este singura sursă de instabilitate.

În Sud, un nou conflict, cel din Golf, a erupt cu o forţă care a surprins Europa nepregătită şi mai ales neconsultată. Decizia administraţiei de la Washington de a lovi Iranul a fost luată fără o coordonare reală cu aliaţii europeni, iar reacţia a fost una fără precedent: refuzul unor state europene de a permite utilizarea bazelor sau a spaţiului aerian pentru operaţiuni militare.

Pentru prima dată după decenii, lideri europeni spun deschis: ”nu este războiul nostru”. Preşedintele Finlandei subliniază că acest conflict ”nu este o chestiune NATO”, delimitând clar graniţa dintre solidaritatea Alianţei şi aventurile militare unilaterale.

La Washington, tonul este radical diferit. Donald Trump critică dur aliaţii, acuzându-i că nu au făcut absolut nimic şi sugerând chiar că Statele Unite ar putea reconsidera angajamentele de securitate faţă de Europa. Într-un gest care zguduie fundamentul ordinii euroatlantice, liderul american numeşte NATO un tigru de hârtie şi ia în calcul retragerea din Alianţă.

Această ruptură nu este doar politică, ea devine strategică, pentru că în timp ce Europa se confruntă cu agresiunea Rusiei, relaţia transatlantică, pilonul securităţii sale, se fisurează exact în momentul în care ar trebui să fie mai solidă ca oricând. Iar efectele nu sunt doar militare.

Războiul din Golf destabilizează pieţele energetice, împinge preţurile în sus şi creează noi presiuni economice asupra societăţilor europene. În acelaşi timp, conflictul din Ucraina continuă să consume resurse, să testeze solidaritatea europeană internă şi să redefinească priorităţile politice.

Europa se află, aşadar, între două războaie şi între două incertitudini. Cât de departe poate merge fără sprijinul tradiţional al Statelor Unite şi cât de rapid îşi poate construi propria autonomie strategică?

Voi analiza aceste subiecte cu invitaţii ediţiei: profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă, şi colonelul în retragere Ion Petrescu, fost director al Trustului de Presă al Armatei, analist militar. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: ”Europa de azi sub apăsarea războaielor”.
*
Radu Dobritoiu: Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu!
Ştefan Popescu: Bună seara! Bine v-am regăsit.
Radu Dobritoiu: Bună seara, domnule colonel Ion Petrescu!
Ion Petrescu: Am onorea să vă salut atât pe dumneavoastră, cât şi pe domnul Nicu Popescu, care este coechipierul dumneavoastră, şi pe distinsul invitat, distinsul diplomat Ştefan Popescu.

Radu Dobritoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi. Europa de azi sub apăsarea războaielor nu este doar o temă de dezbatere, este realitatea unei epoci în care vechile alianţe sunt puse sub semnul întrebării, iar viitorul securităţii continentului se decide în timp real. Domnule profesor Ştefan Popescu, este Europa pregătită să facă faţă singură acestor crize?

CONTINUAREA AICI.

📺CULT.MIL. 🤴/ RĂZBOAIELE COMPLEMENTARE

📺CULT.MIL. 🤴
Invitații ediției cu nr. 34
a emisiunii sunt:
Razvan Munteanu, jurnalist,
Mihai Sebe, expert în politici europene
TEMA emisiunii:
RĂZBOAIELE COMPLEMENTARE
Recuperarea, de către armata ucraineană, a unor teritorii temporar ocupate de armata rusă, nereflectată adecvat de presa europeană, concomitent cu amplificarea tensiunii militare generată de probabila intervenție militară terestră a SUA, în Iran, confirmă mișcarea surprinzătoare a plăcilor tectonice geopolitice, cu efecte indirecte și asupra comunității democratice europene.
În România🇷🇴, opinia publică internă redescoperă relevanța unei forțe defensive naționale puternice, care include:
1 forțe terestre cu experiențe notabile în teatrele de război afgan și irakian,
2.forțe aeriene cu un număr important de avioane F-16 = constituind a doua forță aeriană aliată la Marea Neagră, după aceea a Turciei
3. forțe navale autohtone văduvite, de ani buni, de dotările necesare pentru a contracara provocările previzibile din arealul maritim național.

🇺🇸 Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut șefului de Stat Major al Forțelor Terestre, generalul Randy George, să demisioneze și să se pensioneze imediat

🇺🇸 Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut șefului de Stat Major al Forțelor Terestre, generalul Randy George,
să demisioneze și să se pensioneze imediat,
au declarat pentru CBS News surse familiarizate cu decizia.

Una dintre surse a declarat că Hegseth își dorește pe cineva în acest rol care să implementeze viziunea președintelui Trump și a lui Hegseth pentru Armată.

Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a declarat într-un comunicat că George „se va retrage din funcția de al 41-lea șef de Stat Major al Armatei, începând imediat. Departamentul de Război este recunoscător pentru deceniile de serviciu ale generalului George în fața națiunii noastre. Îi urăm mult succes la pensionare”.

Un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat pentru CBS News: „Suntem recunoscători pentru serviciile sale, dar era timpul pentru o schimbare de conducere în Forțele Terestre”.

Alți doi ofițeri ai Armatei au fost demiși din funcțiile lor, potrivit a trei surse familiarizate cu situația:
generalul David Hodne, care a condus Comandamentul de Transformare și Instruire al Armatei,
și generalul-maior William Green, care a condus Corpul de Capelani al Armatei. Washington Post a fost primul care a relatat despre demiterea lui Hodne și Green.

Anterior, George a fost asistent militar senior al secretarului Apărării, Lloyd Austin, din 2021 până în 2022, în timpul administrației Biden, după decenii de serviciu. Ofițer de infanterie de carieră și absolvent al Universității West Point, George a servit pentru prima dată în primul război din Golf și în conflictele mai recente din Irak și Afganistan.

Șeful de stat major al armatei are de obicei un mandat de patru ani. George a fost nominalizat pentru această funcție de președintele Joe Biden și confirmat de Senat în 2023, ceea ce înseamnă că ar fi deținut în mod normal funcția până în 2027.

Actualul șef adjunct de stat major al armatei, generalul Christopher LaNeve, care a fost anterior asistent militar al lui Hegseth, va fi șef de stat major interimar al armatei. Anterior, a fost general comandant al Diviziei 82 Aeropurtate a armatei din 2022 până în 2023.

Parnell a declarat că LaNeve este „un lider testat în luptă, cu decenii de experiență operațională și este pe deplin încredințat de secretarul Hegseth pentru a duce la îndeplinire viziunea acestei administrații fără greșeli”.

Academia Militară a SUA de la West Point a postat joi pe rețelele de socializare fotografii cu George, spunând că acesta „a împărtășit îndrumări bazate pe experiență cu cadeții care se pregătesc să conducă” în timpul unei vizite din 25 martie.

Conform biografiei sale de pe site-ul Armatei, George a primit gradul de ofițer de infanterie de la West Point în 1988 și a fost dislocat în timpul Operațiunii Scutul Desertului, Furtună în Desert, Operațiunii Libertate Irakiană și Operațiunii Libertate Durabilă. Înainte de a servi ca șef de stat major al Armatei, a fost adjunct al șefului de stat major al Armatei din 2022 până în 2023.

Hegseth a concediat peste o duzină de ofițeri militari superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul C.Q. Brown, șeful Operațiunilor Navale, amiralul Lisa Franchetti, adjunctul șefului de stat major al Forțelor Aeriene, generalul James Slife, și pe șeful Agenției de Informații a Apărării, generalul-locotenent Jeffrey Kruse.

ARTICOLUL ORIGINAL ESTE AICI.

LA POSTUL PUBLIC DE RADIO

📻🎙️ Postul public de radio va difuza, în această seară, de la ora 21.00, emisiunea EUROATLANTICA, realizată de jurnalistul de război Radu Dobrițoiu.

Voi publica ulterior stenograma emisiunii. 🤴🤴🫡