Mărturii publice despre cariera generalului Eugen Bădălan

În opinia mea, în istoria postdecembristă a organismului militar românesc, comunicarea publică a constituit, o provocare constantă pe agenda șefilor organismului militar autohton.
După trecerea lor în rezervă, cu puține excepții, majoritatea conaționalilor care au condus Armata Române au optat pentru
„Silenzio stampa”. Asta deși ar putea face dezvăluiri publice care ar limpezi interesul național actual.
Compatriotul care a decis să depășească această prejudecată este Eugen Bădălan, un profesionist militar incomod – atât pentru unii dintre mai marii săi, cât și pentru câțiva dintre foștii subordonați, evident ignoranți ai unei cariere militare în care protagonistul a urcat fiind succesiv ales și deci numit pe funcții de o responsabilitate tot mai mare, de care nu a fugit niciodată. Și le-a asumat cu temeritate.
Din această perspectivă a optat acum -cu puțin timp înainte de a împlini frumoasa vârstă de 75 de ani – pentru o nouă opțiune imprevizibilă. Aceea de a ieși în arena publică cu un tom supervizat și trudit de experimentata jurnalistă de televiziune Dona Tudor.

Deci avem de a face nu cu un volum de memorii, ci cu o carte în care sunt adunate confesiuni ale unora din cei care au conlucrat, cu plăcere, cu generalul Bădălan, conaționalul care nu a fugit de mandatele, pe linie de comandă, care i-au fost încredințate și nu a dat înapoi în fața trecătoarelor vitregii ale începuturilor democrației postdecembriste.
O asemenea carte – cu un tiraj ce nu este pe măsura interesului generat în rândurile cititorilor avizați, din mediul militar -. a fost lansată la Sala Bizantină a Cercului Militar Național, în prezența a numeroși militari aflați acum în rezervă, în retragere, unii încă în activitate.
După părerea mea, atmosfera de regăsire a camaraderiei din anii când interacționau în interesul Armatei Române a fost nota dominantă a evenimentului menționat.

A surprins plăcut gimnastica oratorică a moderatorului inconfundabil Octavian Ursulescu, modestia bine temperată a autoarei cărții Dona Tudor, incisivitatea istoricului și publicistului Florian Bichir, căldura alocuțiunii colonelului dr. Vasile Simileanu, directorul Editurii Top Form – care a editat cartea, dar și fragmentele din carte alese și citite de actrița Doina Ghițescu.
Cu finețea diplomatică ce îl caracterizează a avut o intervenție pertinentă, inedită, ex-ministrul apărării Ioan Mircea Pașcu, probabil cel mai eficient demnitar civil pe care l-a avut Armata Română, în ultimele decenii.
Ce interes am să scriu aceste rânduri? În anii inițial tulburi, ai perioadei postdecembriste, generalul Eugen Bădălan a apărat, cu obstinație, instituția presei militare – cea condusă astăzi de exigentul colonel dr. Florin Șperlea. Era o perioadă când neica nimeni, adus de valul politichiei în armată, confunda săptămânalul „Observatorul militar“ cu o variantă aiuritoare a unei ediții revizuite și adăugite a publicației rezervată dezlegătorilor de rebus sau sudoku – probe indubitabile ale unei viziuni empirice, ca să nu scriu altfel, privind rolul necesar, real convingător, de comunicator public credibil, al presei militare, in integrum.
Mi-a plăcut insistența cu care atât fostul ministru Pașcu, dar și virulentul publicist Bichir au recomandat generalului Bădălan să revină cu un nou volum, în care dominante să fie dezvăluirile privind contextul mutațiilor postdecembriste, din interiorul Armatei Române.
Apropo! Pe unii decidenți ai momentului îi enerva încăpățânarea cu care jurnaliștii militari reaminteau în scris, la radio și televiziune, că armata a fost , este și va fi a țării, deci a României, cu o misiune și un jurământ ce nu pot fi schimbate peste noapte, cum se iluzionau unii actori din arealul politichiei autohtone.
În cele peste 300 de pagini ale cărții dedicate evocării unor clipe aparte, din viața generalului Bădălan, predominantă este oralitatea contributorilor, bucuria cu care punctează momente profesionale irepetabile din carierele lor.
Tomul trudit de Dona Tudor este practic un cec în alb pentru necesara următoare apariție editorială, în care Eugen Bădălan să reamintească celor interesați de subiect, orele astrale ale organismului militar românesc din ultimii 37 de ani, timp în care mulți au vorbit în numele armatei și puțini au făcut ceva meritoriu pentru aceasta.
Cartea lui Dona Tudor este una de excepție, iar temeritatea lui Eugen Bădălan, de a spulbera prejudecata menționatei „Silenzio stampa” confirmă capacitatea unui profesionist militar de a își asuma o perioadă privită diferit de terți camarazi, aflați atunci la eșaloane inferioare, cu prejudecăți în bună măsură infirmate ulterior de viață.
Un jurnalist, precum Ion Cristoiu, ironiza, la un moment dat, pe câțiva înstelați, întrebându-se retoric ce războaie au dus aceștia în carierele lor profesioanale.
L-au dus pe cel mai dur! Pe acela purtat cu temerile, prejudecățile și lașitățile unor semeni din jurul lor. Au rezistat în epocă doar cei care și-au asumat luminile și umbrele lor – așa cum au fost.

Convingător

CIUDAT

Dedicație

✍️ Dedicația domnului general Eugen Bădălan.
pe cartea lansată ieri,
pentru simplul colonel în retragere Ion Petrescu:

Lansarea cărții la care a trudit cu talent jurnalista de televiziune Dona Tudor, un tom sugestiv intitulat; PATRU STELE, O EPOC:Ă: GENERALUL EUGEN BĂDĂLAN.

🫡 Ieri, la Sala BIZANTINĂ
de la Cercul Militar Național
a avut loc lansarea cărții
la care a trudit cu talent
jurnalista de televiziune Dona Tudor,
un tom sugestiv intitulat; PATRU STELE, O EPOC:Ă: GENERALUL EUGEN BĂDĂLAN.
Voi reveni cu un comentariu, .
Fotografia este realizată
de prietenul Benone Neagoe.🍀

ATENȚIE, NOU REGULAMENT PRIVIND PORTUL UNIFORMEI MILITARE – DREPTURI, OBLIGAȚII ȘI INTERDICȚII PENTRU MILITARII ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE

La data de 23 octombrie 2026, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 și 889 bis, a fost publicat Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.205/2026, prin care a fost aprobat noul Regulament privind descrierea, compunerea și portul uniformelor militare ale personalului Armatei României.
Actul normativ prezintă un interes deosebit pentru cadrele militare în rezervă și în retragere, deoarece stabilește expres condițiile în care acestea pot purta uniforma militară, inclusiv la ceremonii, evenimente oficiale și evenimente familiale.
1. DREPTUL DE A PURTA UNIFORMA MILITARĂ – ART. 54
Cadrele militare în rezervă sau în retragere cărora li s-a acordat acest drept pot purta uniforma militară de gală sau uniforma militară de oraș în următoarele împrejurări:
a) La înaintarea în gradul următor, atunci când sunt chemate pentru comunicarea ordinului de înaintare.
b) La ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Naționale a României, Zilei Armatei, zilelor armelor, serviciilor și specialităților militare, precum și la aniversările promoțiilor militare.
c) La evenimente naționale, de protocol și activități oficiale organizate de Președinția României, instituții guvernamentale, asociații ale militarilor în rezervă sau în retragere, precum și la activități oficiale în cadrul aliat.
d) La funeraliile militare ale cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere care beneficiază de onoruri militare.
e) La oficierea căsătoriei civile sau religioase proprii ori a membrilor familiei.
ATENȚIE!
Pentru participarea în calitate de invitat la evenimentele prevăzute la lit. b) și c), uniforma poate fi purtată numai dacă invitația menționează expres acest lucru. Regula nu se aplică situațiilor prevăzute la lit. a), d) și e).
2. INTERDICȚII EXPRESE – ART. 55
Militarilor în rezervă și în retragere le este interzis
să poarte uniforma la ședințe, întruniri, manifestații de orice natură și emisiuni televizate organizate de instituții, partide politice, organizații politice sau apolitice, precum și în alte situații care nu sunt prevăzute de art. 54 alin. (1).
UNIFORMA MILITARĂ NU ESTE UN INSTRUMENT DE PROMOVARE POLITICĂ, ELECTORALĂ SAU PERSONALĂ!
Ea reprezintă o instituție fundamentală a statului și trebuie purtată exclusiv în condițiile stabilite de lege.
3. DOVADA DREPTULUI DE PORT – ART. 56
Un aspect juridic esențial: dreptul de a purta uniforma militară se dovedește cu LIVRETUL MILITAR.
Simpla calitate de ofițer în rezervă, de fost militar de carieră sau de pensionar militar nu înlocuiește condiția existenței dreptului de port.
4. UNIFORMA MILITARĂ ȘI ÎNSEMNELE DE GRAD
Noul regulament reglementează distinct uniformele de gală, de oraș, de serviciu, de clasă, camuflaj tactic și combat. Pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere sunt relevante în principal uniformele de gală și de oraș, precum și, în condițiile regulamentului, uniforma camuflaj tactic.
Se stabilesc reguli precise privind însemnele de grad, petlițele, ecusoanele, decorațiile, accesoriile și particularitățile fiecărei arme sau specialități militare.
La uniforma de oraș este prevăzut inclusiv ecusonul distinctiv al cadrului militar în rezervă/retragere.
5. RESPECTAREA GRADULUI, ARMEI ȘI SPECIALITĂȚII MILITARE
Regulamentul păstrează diferențierea uniformelor în funcție de categoria de forțe și serviciul specializat.
Justiția militară, forțele terestre, aeriene și navale beneficiază de însemne și elemente distinctive proprii.
Portul uniformei trebuie să respecte gradul militar deținut, însemnele corespunzătoare și regulile de compunere stabilite prin regulament.
6. INTERDICȚIA MODIFICĂRILOR ȘI COMBINAȚIILOR NEAUTORIZATE – ART. 51
Sunt interzise modificările neconforme ale uniformei, combinarea articolelor militare cu îmbrăcăminte civilă, utilizarea unor culori sau modele neprevăzute de regulament, precum și purtarea uniformei în împrejurări neautorizate. Regulile urmăresc păstrarea caracterului unitar, regulamentar și demn al ținutei militare.
7. UNIFORMELE EXISTENTE ȘI TRANZIȚIA LA NOILE MODELE – ART. 278
Regulamentul prevede o perioadă de tranziție: până la achiziționarea și asigurarea noilor articole de echipament, continuă utilizarea uniformelor potrivit reglementării anterioare în privința compunerii acestora, dar noile reguli privind situațiile și locurile în care uniforma poate fi purtată trebuie respectate.
8. CE SE ABROGĂ?
Prin noul ordin se abrogă Ordinul MApN nr. M.27/2021, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 1, 2, 4 și 5 din Ordinul MApN nr. M.146/2003, referitor la ocaziile în care cadrele militare în rezervă și în retragere pot purta uniforma militară.
CONCLUZIE – UNIFORMA MILITARĂ ESTE UN DREPT REGLEMENTAT,
DAR ȘI O OBLIGAȚIE DE ONOARE!
Pentru noi, cei care am servit Armata României, uniforma nu reprezintă o simplă ținută vestimentară. Ea simbolizează anii de instrucție, responsabilitatea comenzii, disciplina, sacrificiile, camaraderia și jurământul depus față de Patrie.
Trecerea în rezervă încheie o etapă a serviciului militar activ, dar nu șterge anii de serviciu, gradul dobândit și nici onoarea de a fi servit sub Drapelul României.
Tocmai de aceea, dreptul de a purta uniforma trebuie exercitat cu rigoare juridică, responsabilitate și respect față de instituția militară.
GRADELE SE DOBÂNDESC PRIN SERVICIU, RESPECTUL SE CÂȘTIGĂ PRIN CARACTER, IAR ONOAREA UNIFORMEI SE PĂSTREAZĂ PRIN CONDUITĂ!
ONOARE ȘI RESPECT TUTUROR CELOR CARE AU SERVIT ȘI CONTINUĂ SĂ SERVEASCĂ ROMÂNIA! 🇷🇴🫡