O voce care m-a surprins
✍️ Mulțumesc frumos actualului
director al Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale,
comandorul Alexandru Ducu Leaua,
pentru surpriza pe care mi-a făcut-o azi, 29 martie 2023,
adică la 19 ani, de când România
a devenit membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord,
odată cu depunerea instrumentului de aderare la organizație,
la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii la Washington, D.C., la 29 martie 2004.
În videoclipul de mai jos,
de la minutul 4:14
am auzit o voce care m-a surprins:
Desant la Chișinău – cu Ioana Constantin
Jurnalista Ioana Constantin
a invitat în emisiunea sa pe junele
Tudor Curtifan și pe subsemnatul,
pentru a comenta
secvențele alese din dialogul purtat la Chișinău
cu secretarul de stat Valeriu Mija,
un demers la care și-a adus contribuția și
Sarmiza Andronic.
Emisiunea poate fi vizionată aici:
Lovitură de presă
Deși nu a putut veni cu noi la Chișinău,
din motive de ultimă oră,
colonelul dr. Florin Șperlea,
redactorul-șef al prestigiosului săptămânal OBSERVATORUL MILITAR,
a oferit cititorilor,
cu puține minute în urmă,
în ediția electronică și în aceea tipărită,
o veritabilă lovitură de presă,
publicând interviul acordat de conaționalul Valeriu Mija,
secretar de stat în Ministerul Apărării Republicii Moldova,
formatorilor de opinie
Sarmiza Andronic
și subsemnatul,
cu ocazia proiectului pilot inițiat
și cu participarea echilibratului
Cristian Barna
și entuziastului
Tudor Curtifan.
105
Cei atenți numai la propria soartă
și cei neatenți la lecțiile istoriei naționale ne explică,
pe diferite canale, de ce,
la 105 ani de la revenirea Basarabiei la Patria Mamă
nu este bine să ne gândim acum la reunificarea națională!!!
Unii au pretenții de figuri stimabile în arena publică.
În schimb, situarea rândurilor mele pe locul 1
în topul celor mai citite opinii de azi, în ziarul ADEVĂRUL
arată că majorității vorbitorilor limbii lui Mihai Eminescu
le pasă de soarta
județelor României interbelice regale,
rupte încă de țara tuturor românilor.
La 105 ani, de la Unirea Basarabiei cu România
Când i-am spus, într-o doară, pentru a îi înțelege mai bine convingerile, că după cum merg lucrurile, în Europa de Est, cam se pare că de data asta malurile Prutului se vor reapropia prin determinarea americanilor, când va fi să fie, Vergil Botnareschi a replicat pe loc:
“Dar cum? Noi trebuie să facem reunirea!”
În ce îi privește pe studenți, aceștia s-au dovedit a fi inițiali inerți, parțial nedumeriți, apoi activi, cu firești întrebări despre dinamica relațiilor internaționale, în contextul situației existente pe Frontul de Est, din Ucraina.





