DESANT ROMÂNESC LA CHIȘINĂU

Mulțumesc frumos
ministrului apărării al Republicii Moldova,
conaționalul Anatolie Nosatii,
precum și secretarului de stat Valeriu Mija,
pentru sprijinul oferit
în popasul nostru la ministerul
care asigură libertatea cetățenilor Republicii Moldova.

Mulțumesc,
în egală măsură,
generalilor pro-Vest,
Vitalie Marinuta și Vitalie Stoian,
care au asigurat programul
a două din cele trei zile
petrecute în frumosul oraș Chișinău.

Precizez
că vor fi și alte ecouri publicistice
ale vizitei noastre în mediul universitar din Chișinău.

Mulțumesc frumos conaționalilor
Cristian Barna,
Tudor Curtifan
și Sarmiza Andronic,
pentru spiritul de echipă
dovedit în cele trei zile de respirație liberă
în județele din România de Est.

După emisiunea de azi,
moderată de jurnalistul Răzvan Munteanu
– care nu a putut veni cu noi la Chișinău,
din motive obiective, de ultimă oră –
am avut o discuție
cu el și profesorul Cristian Barna
privind etapa a doua a proiectului civic
de încurajare a dialogului
cu exponenți ai spiritului universitar
din București și capitala Republicii Moldova.

Emisiunea moderată de
Razvan Munteanu

poate fi vizionată aici.

12

Peste Ocean și în Europa, lucizii nu au încă un răspuns realist la întrebarea: cât va mai dura războiul dintre Ucraina și Federația Rusă?

12

Citiți comentariul aici.

Cu generalul Vitalie Marinuță am poposit și la celebrul post de radio și televiziune VOCEA BASARABIEI

??

Împreună cu generalul Vitalie Marinuță
am poposit și la celebrul post de radio și televiziune
VOCEA BASARABIEI,
unde am purtat un dialog în trei,
cu scrutătorul jurnalist LEONID SMOLNIȚCHI.

000000

00000

Emisiunea poate fi vizionată, prin clic dat aici!

Desant la Chișinău

Torna, torna, fratre!

2

Grupul de comunicatori creat în România este format din dr. Sarmiza Andronic, dr. Cristian Barna, dr. Răzvan Munteanu, jurnaliștii Tudor Curtifan, Raluca Olteanu și cine a scris aceste rânduri.

Europeni trăitori în Chișinău, precum doamna Viorica Ticu și generalii (r.) Vitalie Marinuță și Vitalie Stoian vor asigura prezența componenților grupului de dialog și la Universitatea de Stat din Moldova, la Universitatea Tehnică din Moldova și la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Fiind prezenți în aulele universitare menționate vom dori, în primul rând, ca să ascultăm opiniile celor reprezentativi pentru starea de spirit actuală, din Republica Moldova, în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a votat joi, în lectură finală, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”, în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție.

Scopul grupului nostru este unul constructiv. Și studenții respectivi fac parte din Europa democrată multinațională. Chestiunile de politică internă sunt atributul exclusiv al guvernului Republicii Moldova.

România a recunoscut prima independența Republicii Moldova și îi respectă calea aleasă, spre Uniunea Europeană, meritul președintelui de la București fiind de a fi reușit punerea Chișinăului alături de Kiev, deși intențiile unor terți erau altele.

Transnistria este oficial parte a Republicii Moldova – aspect recunoscut de ONU, iar Găgăuzia constituie un teritoriu al Republicii Moldova, cu unele particularități locale.

Dintr-o asemenea perspectivă, interlocutorii noștri vor fi priviți cu respect și opiniile lor receptate de o manieră fraternă.

Cu două zile în urmă, înainte și după emisiunea de televiziune a jurnalistului Tudor Mușat am purtat un dialog orientativ, cu distinsul ex-ministru de externe al României, Excelența Sa Cristian Diaconescu, care m-a onorat cu mențiunea că vine data viitoare, la Chișinău, pentru a poposi, alături de noi, în aule universitare din acest frumos oraș european.

În programul proiectului pilot de dialog european, ce se va derula la Chișinău am inclus – cum era și firesc – și o întâlnire fraternă cu cinci vorbitori ai limbii lui Mihai Eminescu: * ex-ministrul apărării, general (r.) Vitalie Marinuță, * ex-comandantul Armatei Naționale, general (r.) Vitalie Stoian, * conaționalul care a condus presa militară și relațiile publice în armata dintre Prut și Nistru, colonelul Valeriu Rusu, * distinsa doamnă Diana Grădinaru, care a adus surâsul în sistemul militar de relații publice, de peste Prut, cu o expertiză profesională dobândită peste Ocean și nu în cele din urmă * conaționalul Anatol Mămăligă, acela care fiind, cu ani în urmă, la Cercul Militar din București, ca ofițer al Armatei Naționale a Republicii Moldova a electrizat fotoreporterii prezenți la balul organizat acolo invitând-o la dans pe fata ministrului român al apărării!

Lor o să le evoc momentul în care, cu ani în urmă, șeful Statului Major General, pe atunci generalul Constantin Degeratu și-a întâmpinat omologul venit de la Chișinău, la sediul Ministerului Apărării din România, cu întrebarea cu tâlc:

– În ce limbă discutăm? De stat…sau…

– Româna… i-a replicat oaspetele de peste Prut, un pic stingherit de această trecătoare clipă.

…Torna, torna, fratre! spunea un soldat „în limba părintească”, pe timpul unei campanii a armatei bizantine împotriva avarilor, în anul 587.

Noi ne-am întors.

CITIȚI ARTICOLUL INTEGRAL AICI.

Noi ne-am întors…

??

În programul proiectului pilot de dialog european,
ce se va derula la Chișinău am inclus și o întâlnire fraternă cu
cinci vorbitori ai limbii lui Mihai Eminescu:

1.Ex-ministrul apărării, general (r.) Vitalie Marinuță,

2.Ex-comandant al Armatei Naționale, general (r.) Vitalie Stoian,

3. Conaționalul care a condus presa militară și relațiile publice
în armata dintre Prut și Nistru,
colonelul Valeriu Rusu,

4. Doamna care a adus surâsul în sistemul militar de relații publice, de peste Prut,
inconfundabila Diana Grădinaru,
cu o expertiză profesională sigilată peste Ocean,

5. Conaționalul Anatol Mămăligă,
care fiind, cu ani în urmă,
la Cercul Militar din București,
a electrizat fotoreporterii
de la balul organizat acolo
invitând-o la dans pe
fata ministrului român al apărării!

Lor o să le evoc momentul în care,
cu ani în urmă,
șeful Statului Major General,
pe atunci generalul Constantin Degeratu
și-a întâmpinat omologul venit de la Chișinău
cu întrebarea:
– În ce limbă discutăm? De stat…sau…
– Româna… i-a replicat oaspetele de peste Prut,
un pic stingherit de această trecătoare clipă.

…Torna, torna, fratre!
(τόρνα, τόρνα, φράτρε)
(sau retorna, retorna!)
reprezintă un îndemn rostit de către un soldat
„în limba părintească”,
în timpul unei campanii a armatei bizantine
împotriva avarilor,
în apropierea munților Haemus, în anul 587.

Noi ne-am întors…

???

0001

~