160

12 noiembrie 2019 – 160 de ani de existență a #StatuluiMajoralApărării.
Vă mulțumesc tuturor pentru activitatea pe care o desfășurați în slujba #ArmateiRomâniei şi vă urez succes în tot ceea ce întreprindeți pentru creșterea prestigiului corpului de elită din care faceți parte. pic.twitter.com/tXVh23iW2i

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) November 12, 2019

O necesitate istorică amânată din 1989 până azi

Niciun guvern românesc postdecembrist nu a făcut propuneri de dialog constructiv, pentru reunificare paşnică, pe cale democratică, a celor două maluri ale Prutului, o necesitate istorică amânată din 1989 până azi, din comoditate, prejudecată, frica de puterea regională răsăriteană, laşitatea de a trimite în Congresul SUA un bărbat de stat care să se adreseze legislativului de peste Ocean, pe baza loialităţii dovedite de România ca membru al NATO, pe baza camaraderiei probate de militarii români faţă de cei americani, în Afganistan, Irak şi chiar în spaţiul ex-iugoslav. Unirea nu se va face mâine, dar cetăţeanul Klaus Werner Iohannis, care nu va reuşi să dea drumul la robinetele prin care să curgă laptele şi mierea, pentru toţi mioriticii, pe timpul următorului său mandat ca preşedinte, ar putea rămâne în istoria românilor ca varianta autohtonă a lui Helmut Josef Michael Kohl, chiar dacă acesta din urmă conducea guvernul de la Berlin, iar preşedintele de azi al României are atribuţii mai ales pe linia politicii externe a ţării.

Citiți mai mult aici.

La București trebuie să nu se uite că teritoriul dintre Prut și Nistru are o istorie aparte, ce include apartenența la România

Dar numai în urmă cu 48 de ore, “Europa Liberă” lua notă de faptul că ministrul
Bogdan Aurescu, a salutat reluarea activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor istorice, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. Gestul este unul benefic promovării unui dialog, între România și Federația Rusă, deși relativ recent istorici ruși veniți la București au atacat virulent memoria mareșalului Ion Antonescu, trecând sub tăcere deciziile, de tristă amintire, ale dictatorului Iosif Vissarionovici Stalin.

Așa cum Moscova se raportează acum la entitatea numită Republica Moldova, ca la o fostă republică sovietică ce trebuie atrasă spre mult trîmbițata și reînviata Uniune dintre Rusia și Belarus, așa și la București trebuie să nu se uite că teritoriul dintre Prut și Nistru are o istorie aparte, ce include apartenența la România, în perioada interbelică.

CONTINUAREA AICI.

VIDEO / ZIDUL BERLINULUI A CĂZUT, NU ȘI BORNA DE LA PRUT

Duminică, 10 noiembrie 2019, în cursul dimineții, venind la secția de vot pentru ca să își exprime dreptul de alegător, fostul președinte al României, Traian Băsescu a declarat că generația sa și-a făcut datoria, prin intrarea țării noastre în NATO și UE, iar acum este timpul ca noua generație să reîntregească țara.

Duminică, 10.11.2019, în cursul serii, pe micul ecran, Alexandru Oșca, Dan Mircea și Andrei Vlășceanu, adică doi colonei în rezerva Armatei României și un june vizionar în problema reunificării naționale au exprimat opinii de interes general, în contextul în care cel ce va câștiga alegerile prezidențiale are misiunea istorică de a urma exemplul unificatorului Germaniei, Helmut Josef Michael Kohl.

Emisiunea o puteți viziona dacă dați click mai jos:

“Ce facem cu rușii?”

8 noiembrie 2019
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg în dialog cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cu aceeași preocupare pentru un răspuns convergent la interogația momentului:
– Ce facem cu rușii?