VIDEO / AFP: Mii de militari din forțele armate chineze mărșăluiesc pe un stadion din Shenzhen, un areal de la marginea Hong Kong-ului, în timp ce frica de o dură intervenție armată crește pe teritoriul autonom, după zece săptămâni de mobilizare a manifestanților pro-democrație

Ultima intervenție dură a armatei chineze, contra manifestanților anti-comuniști a fost în Piața Tiananmen, din Beijing, pe 4 iunie 1989. Anterior a fost declarată legea marțială, pe 20 mai 1989 și au fost aduși, pentru represiune, 300.000 de militari, în capitala chineză.

🎥 Exclusif AFP : des milliers d'hommes des forces chinoises paradent dans un stade de Shenzhen, métropole située aux portes de Hong Kong, alors que les craintes d'une intervention armée grandissent dans le territoire autonome, après dix semaines de mobilisation #AFP pic.twitter.com/bm3wlcg6Vh

— Agence France-Presse (@afpfr) August 15, 2019

Intervenții militare occidentale după Războiul Rece: evaluarea războaielor din Occident

Această carte oferă o examinare a eficienței intervențiilor militare occidentale în perioada de după Războiul Rece. Constituie o analiză cuprinzătoare, interdisciplinară a condițiilor, conduitei și consecințelor conflictelor armate post-Război Rece, în care statele occidentale, acționând ca o coaliție multinațională, au fost angajate într-o misiune de luptă ca forță intervenientă, nu ca imparțial pacificator.

Volumul identifică și analizează cauzele, justificările și obiectivele intervențiilor, precum și rezultatele unor astfel de angajamente.

Obiectivul principal este evaluarea eficienței acțiunilor militare ale statelor occidentale în aceste conflicte armate.

În afară de capitolele dedicate anumitor conflicte – cum ar fi războiul din Golf, Balcani, Afganistan, Irak și Libia – include și capitole în care experții rezumă implicațiile legale, politice, militare și economice ale tuturor acestor intervenții conduse de Occident.

Drept urmare, cartea ne ajută să înțelegem de ce s-au întâmplat aceste intervenții militare, cum au fost executate și care au fost rezultatele.

Ținând cont de impactul acestor expediții militare asupra securității globale, cartea oferă o explicație pentru unele dintre întrebările centrale privind forma actuală a ordinii internaționale și distribuția puterii la scară globală.

New on the Shelves: 'Western Military Interventions after the Cold War: Evaluating the Wars of the West' edited by Marek Madej https://t.co/pX96Jd2Xcl @routledgebooks pic.twitter.com/9JgimJrQ13

— NATO Library (@NATOlibrary) August 15, 2019

ZERO îndoieli…

Donald Trump:

“Îl cunosc foarte bine pe președintele Xi al Chinei. Este un mare lider, care este respectat foarte mult de poporul său. Este, de asemenea, un om bun într-o „afacere dificilă”. Am ZERO îndoieli că, dacă președintele Xi vrea să rezolve rapid și uman problema din Hong Kong, poate face acest lucru. Întâlnire personală?”

I know President Xi of China very well. He is a great leader who very much has the respect of his people. He is also a good man in a “tough business.” I have ZERO doubt that if President Xi wants to quickly and humanely solve the Hong Kong problem, he can do it. Personal meeting?

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 14, 2019

Republica Moldova, o entitate post-sovietică, privită, deocamdată, cu înțelegere, pe Dâmbovița…

ARTICOLUL INTEGRAL AICI.

Efectele exploziei din Rusia

O invitaţie aparte am primit
de la postul Realitatea TV,
pentru sâmbătă, 17 august 2019, ora 15.00,
unde, împreună cu profesorul Mircea Duţu,
vom pune lupa pe cauzele şi
efectele exploziei din Rusia.

UN ROMÂN PREA IUBITOR DE ŢARĂ LIBERĂ ŞI PUTERNICĂ

Cristian Vaida-Coteanu este un conaţional încăpăţînat să creadă în potenţialul ţării sale. Chiar dacă are fete rostuite prin moderne state europene, compatriotul Vaida-Coteanu nu se lasă păcălit de scorneala că ungurii ne vor fura din nou Transilvania, străvechi pământ românesc, sau de gogomănia că dodonii de pe malurile râului Bîc se vor extinde cu puţinele lor judeţe – temporar administrate în stil sovietic, dar care au fost anterior parte a României interbelice – dintre Prut şi Nistru, până la poalele Carpaţilor.

Conexiunea acestui român – prea iubitor de ţară liberă şi puternică -, cu bărbaţi de seamă din istoria ignorată în anii comunismului şi luată în zeflemea în primul deceniu de după schimbarea la faţă a Patriei, în decembrie 1989, explică îndârjirea cu care, în stilul său vulcanic, reiterează, pe micul ecran, apartenenţa României la Europa luminilor.

Vaida-Coteanu nu este un istoric, dar are memoria vie a clipelor petrecute lângă personalităţi precum Corneliu Coposu şi Ion Raţiu.

Vaida-Coteanu nu este un om politic, ci un român care visează la o politică inteligentă pentru România ce va trebui să revină la graniţele din 1 Decembrie 1918.

Vaida-Coteanu nu este un orator, ci un judecător bine cumpănit al cuvintelor care pot contribui la generarea masei critice necesare revigorării forţei de reacţie naţională la obrăzniciile unor megieşi.

Vaida-Coteanu nu este un om de presă, dar ştie să puncteze ceea ce nu numai pe el îl doare, atunci când se perindă prin arena publică pigmeii politichiei de azi, când destui români valoroşi sunt ţinuţi departe de ochii ageri ai opiniei publice autohtone.

La frumoasa aniversare a zilei sale de naştere, îi doresc inegalabilului Cristian Vaida-Coteanu viaţa la care jinduieşte cu ochii deschişi, alături de cei dragi din familia atât de numeroasă şi prin răspândire devenită, vorba vine, multinaţională.

La mulţi ani frumoşi!

VIDEO / Confesiunile amiralilor Eugen Laurian, Constantin Rusu și Marius Hanganu

“Pasiunile sunt vânturile care umflă pânzele corabiei; uneori o scufundă, dar fără ele corabia n-ar putea merge.”

Așa credea François-Marie Arouet, adică Voltaire.

Ei bine, despre pasiunile unor lupi de mare seniori am aflat surprinzătoare lucruri, în cadrul dialogului de bun simț, marcat de inteligența aparte a amiralilor Eugen Laurian, Constantin Rusu și Marius Hanganu, în emisiunea pe care o puteți viziona aici:

De la minutul 1:42:48 a fost inserată publicitate aleasă de 6TV.  

Meciul de șah european geopolitic se joacă mai departe

Într-un comentariu publicat de postul de televiziune rus, în limba engleză, RT, este citat un parlamentar german, Dieter Bartsch – europeanul din fotografia care însoțește aceste rânduri -, din actuala opoziție, pe motiv că acesta a susținut că SUA trebuie să își retragă armele nucleare de pe pământul german, dacă este serios decisă să redisloce, fie și parțial, trupele sale în Polonia.

Reticența Germaniei de a cheltui mai mult pentru apărare și încrederea în trupele americane pentru protecție este ofensatoare, a declarat vineri Richard Grenell, ambasadorul SUA în Germania.

Afirmația lui Grenell indică nemulțumirea președintelui american Donald Trump față de reținerea Germaniei de a majora cheltuielile pentru apărare la 2% din producția economică, așa cum s-a convenit de aliații din NATO.

„Este ofensator să presupunem că contribuabilii din SUA continuă să plătească pentru peste cei peste 50.000 de militari americani dislocați în Germania, iar germanii cheltuiesc surplusul financiar pe programele interne”, a declarat Grenell.

La Berlin s-a decis, în mod surprinzător, că bugetul de apărare va crește la 1,37% din Produsul Intern Brut/PIB anul viitor, apoi va scădea la 1,24% în 2023.

Schimbul de replici a intervenit la două luni distanță după ce președintele SUA a precizat că intenționează să mute 1000 de militari americani din Germania în Polonia, ca măsură disuasivă contra unor ipotetice, dar nu imposibile, acțiuni militare ofensive ale Federației Ruse.

Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, Georgette Mosbacher, ambasadorul SUA la Varșovia, a lăudat Polonia, țară care a decis ca 2,01% din PIB să fie alocat propriei apărări.

Asta pentru că Polonia nu uită lecția istoriei recente. Mai precis surpriza strategică din cel de-Al Doilea Război Mondial, când a fost atacată și de la Vest, de Germania, condusă atunci de Hitler, precum și de la Est, de Uniunea Sovietică, la timona căreia se afla Stalin, fiind apoi împărțită în două, de Berlin și Moscova.

Ceea ce omit, cu premeditare, să precizeze cei ce ar vrea Germania fără trupe americane pe teritoriul acesteia, este că 33.000 de militari americani, plus 17.000 de specialiști civili, sunt acolo pentru a preveni repetarea tragediilor europene din prima și din a doua conflagrație mondială, ambele războaie fiind finalizate doar ca urmare a intervențiilor decisive ale Statelor Unite ale Americii.

CONTINUAREA COMENTARIULUI POATE FI CITITĂ AICI.

VIDEO / Acrobații incredibile…

Boy’s acrobatic archery goes viral pic.twitter.com/dIbMApLJsu

— RT (@RT_com) August 12, 2019

Franța are altă viziune, decât aceea a SUA, în privința securității navigației maritime în Golful Persic

ALTE DETALII AICI.