
Bulgaria, stat cu relații amicale, cu Rusia, ar fi bine să nu uite că nici tradiționala sa legătură cu Germania – care deja a Diktat Ucrainei soarta Donbasului -, nici supușenia față de Putin nu o poate scăpa de o surpriză stategică, deloc plăcută.
Serbia, cu relații din ce în ce mai fraterne cu Federația Rusă, ar fi bine să nu uite că, în 1989, Iugoslavia știa de ceea ce i se pregătea României, dar țara tuturor românilor a trecut, cu înțelepciune, peste acest act inamical. Atunci, da. Acum situația nu se va mai repeta, Forțele Armate Române surclasând, la toate capitolele, pe cele sârbești.
Ungaria, cu nostalgiile sale deloc noi, ar fi bine să ia în calcul, pentru orice eventualitate, că o declarație unilaterală, o acțiune pripită, o reiterare a unei aroganțe de sorginte imperială, ar genera o reacție demnă, a României, în urma căreia, vârful de lance al Forței Expediționare Românești, ar fi la Budapesta, în fața Parlamentului, pentru o simplă fotografie de familie, de tip NATO, în numai 10 ore.
Ucraina, moștenitoare a unor teritorii sovietice, nu trebuie să uite sau să creadă că la București cândva se va uita că Bucovina de Nord și Basarabia de Sud au fost – și vor fi, din nou, în virtutea dreptului istoric -, teritorii in integrum românești.
Românii, dintre Prut și Nistru, momentan ținuți umilitor, în genunchi, de emisarii impotenți, ai puterii imperiale emanate de la Kremlin, să nu își piardă credința în izbânda istorică, mai aproape decât pot visa și mai concretă decât ar putea crede.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA, IN INTEGRUM!