CIVILIZAȚIA OCHIULUI

Înaintașii noștri respirau liber și trăiau în România reîntregită, precum bucureștenii ce se plimbau pe Calea Victoriei, marcați de la joie de vivre, în 1920, pe 10 mai. Noi cum trăim azi?…

Un patriot

Conaționalul Marin Alnitei este un personaj interesant, un bărbat elegant, un colonel manierat, un patriot ale cărui ape interioare sunt liniștite, dar adânci, un interlocutor căruia îi place exactitatea matematică și modestia mai rar asumată în societatea mioritică de azi, supusă unor presiuni și convulsii datorită cărora mulți își pierd rațiunea de a fi și hălăduiesc acolo unde văd cu ochii minții afectate de prăbușirea unui set de valori naționale, înlocuite cu făcături importate de te miri unde.
A fost o onoare pentru mine să îl am invitat la schimburile de opinii vizualizate pe micul ecran, asta pentru că am prețuit mereu echilibrul, bunul simț și strălucirea interioară a celor care au acceptat să fie în fața camerelor de televiziune precum în viața de toate zilele, nu cu măști publice ușor devoalabile.
La aniversarea zilei sale de naștere îi doresc colonelului Marin Alniței multă sănătate și puterea de a rămâne un metronom pentru cei care îl prețuiesc, pentru cei care îl îndrăgesc. La mulți ani frumoși!

Remember

Portretul lui Maria Rosetti – soția lui C.A. Rosetti, care a luat parte activă la ceea ce a însemnat Revoluția Română de la 1848 – realizat de Constantin Daniel Rosenthal, tablou cunoscut publicului românesc drept ROMÂNIA REVOLUȚIONARĂ.

Cum ar fi armata Uniunii Europene, fără capacităţile militare americane?

Cum ar fi armata Uniunii Europene, fără capacităţile militare americane? Din perspectiva Moscovei, cucerirea Estoniei ar dura 12 ore, a Letoniei cam tot atât, a Lituaniei s-ar lungi, probabil, la 24 de ore, iar în privinţa Poloniei şi României, până la venirea forţelor aliate, marile oraşe ar avea garnizoane ruseşti cu trupe de paraşutişti extrem de bine antrenaţi.

CONTINUAREA AICI.

Piece of cake

Siria fiind teatrul de război din care o ţară membră a NATO, respectiv SUA, a decis să îşi retragă parţial trupele, fără un termen limită, dar punând Parisul – cândva relevant în spaţiul Orientului Mijlociu – în situaţia de fait accompli. Siria fiind şi statul în care un alt membru al NATO, adică Turcia, a pus comunitatea internaţională în faţa executării unei incursiuni armate de tot râsul, deoarece era limpede că mult invocata fâşie de 30 de kilometri, de unde kurzii trebuiau să se retragă, era o piece of cake, din ceea ce visează preşedintele de la Ankara, un personaj vocal în ţara sa, dar care a avut o conduită de petit chat doux, în Biroul Oval, de la Casa Albă, atunci când se afla lângă omologul american.

COMENTARIUL COMPLET AICI.

Lansare de carte