Bărbăţia liderilor de la Chişinău

Ei au salvat sicriul statalităţii Taiwan-ului… dintre Prut şi Nistru…

Stat în stat!

EMISAR MILITAR CHINEZ, în vizită oficială la Pentagon

Cai Yingting, adjunct al şefului Statului Major General al Armatei de Eliberare a Poporului (PLA) din China, a ajuns luni, 28 august, 2012, în Statele Unite ale Americii, pentru o vizită oficială. El s-a întâlnit cu adjunctul Secretarului Apărării, Ashton Carter, la Pentagon. Ulterior a avut discuţii separate cu amiralul James Winnefeld, vicepreședinte al Comitetului Şefilor de State Majore, și generalul Lloyd Austin III, locţiitorul şefului de stat major al Forţelor Terestre. Vizita demnitarului chinez are loc într-un moment când tensiunile au crescut în relațiile militare bilaterale, ca urmare a sporirii numărului exerciţiilor militare iniţiate de SUA, cu o serie de ţări aliate şi partenere din zona Asia Pacific.

După cum a transmis televiziunea naţională chineză, Cai Yingting a declarat că SUA şi China trebuie să implementeze consensul găsit de preşedinţii Hu Jintao şi Barack Obama, în construirea unui nou tip de relaţii între două mari puteri. Acesta ar trebui să se bazeze pe respect mutual, egalitate şi beneficiul mutual.

Schimbul de opinii a avut în vedere şi problemele legate de Taiwan, Tibet, Marea Chinei de Sud și Insulele Diaoyu.

Carter a precizat că strategia SUA în regiunea Asia-Pacific nu vizează China și Statele Unite se așteaptă ca ambele țări să continue să fie parteneri. La rândul său, Cai a subliniat faptul că Insulele Diaoyu și insulele afiliate sunt parte integrantă a teritoriului Chinei.

Oficialul chinez a mai afirmat: “Am prefera să rezolvăm conflictele prin discuții și negocieri de pace. Noi respingem ferm afirmația că insulele Diaoyu intră în domeniul de aplicare al Tratatului dintre SUA şi Japonia, de cooperare reciprocă și securitate. Sperăm că SUA vor face ceva bun, pentru a menține pacea regională și o relație bună între China și SUA.”

________________________________

O navă a pazei de coastă nipone lovind un vas de pescuit chinez:

Cel mai mare exerciţiu anual în Taiwan (video)

Joi, 19 aprilie a.c., în Taiwan a început cel mai mare exerciţiu militar anual, care a pus în stare de alertă mii de rezervişti.

Conform scenariului s-a simulat un atac aerian al Forţelor Armatei Roşii, din China continentală.

Read more »

Quo vadis Asia?

Oricât de mare ar fi orgoliul marilor metropole europene, de a mai genera evenimente de interes mondial, treptat, în mod obiectiv, ochii telespectatorilor, de pe bătrânul continent se îndreaptă, din ce în ce mai des, spre evoluţiile politice, cu consecinţe pe plan economic, din Asia.

Un areal pentru care multe cancelarii politice, dar şi redacţiile unor canale media cu pretenţii, nu au la ora actuală decât clişee, bune în veacul trecut, dar ridicole în secolul XXI.

Ce noutăţi aduce asiaticilor anul 2012?

Read more

Hu Jintao despre multipolarizarea lumii în 2012

Agenţia de ştiri Xinhua a difuzat esenţa mesajului de Anul Nou al preşedintelui chinez Hu Jintao, adresat conaţionalilor din ţară şi de peste hotare, transmis de postul oficial TV şi de cele de radio – naţional şi internaţional.

Acesta a promis că ţara sa va continua să participe, de o manieră pozitivă, la cooperarea internaţională, pe probleme de interes global.

Hu Jintao a reiterat necesitatea accelerării procesului de transformare a modelului de dezvoltare economică a Chinei, concomitent cu realizarea ajustărilor structurale, însumarea acestor eforturi asigurând mijloacele de trai necesare cetăţenilor.

China va continua să menţină echilibrul între creşterea economică stabilă, relativ rapidă şi ajustarea structurilor sale economice, a afirmat preşedintele chinez în alocuţiunea sa special intitulată Muncind împreună la îmbunătăţirea păcii lumii şi dezvoltării.

Autorităţile de la Beijing vor rămâne fidele politicilor cunoscute, precum „O ţară, două sisteme”, „Oamenii din Hong Kong guvernează Hong Kong”, “Oamenii din Macao conduc Macao” şi gradului înalt de autonomie, în menţinerea prosperităţii şi stabilităţii pe termen lung în Macao şi Hong Kong.

Şeful statului chinez a reamintit consecvenţa cu care sunt respectate principiile “reunificării paşnice” şi “o ţară, două sisteme” menite să faciliteze dezvoltarea paşnică a relaţiilor dintre China şi Taiwan, să asigure beneficiile de bază pentru toţi cei care au naţionalitate chineză, pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan.

Preşedintele Hu Jintao a mai afirmat:”lumea este martoră, în prezent, la multipolarizare şi globalizare şi tot mai multe ţări sunt tot mai interdependente, unele de celelalte.”

Preşedintele Chinei vrea reunificarea paşnică cu Taiwanul

Preşedintele chinez Hu Jintao a folosit aniversarea centenarului Revoluţiei Xinhai, care a dus la sfârşitul Chinei imperiale, pentru ca să lanseze un apel la reunificarea cu Taiwanul.

Şeful statului chinez a ţinut o alocuţiune, la ceremonialul dedicat acestui eveniment, în Marea Sală a Poporului, din Beijing, pe 9 octombrie. El şi-a îndemnat compatrioţii să-şi unească eforturile pentru a contribui la împlinirea idealurilor primului preşedinte al republicii chineze, Sun Yat-sen, printr-o “mare întinerire a Chinei.”Sun Yat-sen este văzut acum ca părintele fondator al Chinei moderne şi este venerat atât de chinezii din Taiwan, cât şi de cei de pe continent. El nu mai trăia atunci când naţionaliştii au pierdut războiul civil, cu comuniştii chinezi, în 1949, şi au fugit în Taiwan.

În discursul lui, Hu Jintao a insistat pe istoria comună şi pe faptul că oamenii de pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan au acelaşi sânge în vine – cel de chinez. Preşedintele Republicii Populare Chineze a afirmat că, în acest moment, Taiwanul şi patria mamă au o prosperitate şi o dezvoltare comune. El a pledat pentru o unificare paşnică şi a accentuat ideea că ambele părţi ar trebui să acţioneze pentru scopul comun al dezvoltării poporului chinez.

Extrem de interesant este faptul că fostul preşedinte Jiang Zemin

a fost vizibil la ceremonia de duminică, cântând, la cei 85 de ani ai săi, imnul naţional alături de ceilalţi lideri chinezi.

În capitala Taiwanului, la Taipei, preşedintele Ma Ying-jeou

a invocat şi el personalitatea lui Sun Yat-sen, dar a subliniat că valorile apărate sunt diferite de o parte şi de alta a Strâmtorii Taiwanului.

El a sugerat autorităţilor de la Beijing să-şi amintească idealurile fundamentale ale lui Sun Yat-sen, pentru China, ca naţiune: libertate, democraţie şi distribuirea echitabilă a bogăţiei. El i-a îndemnat, pe liderii Chinei comuniste, “să mărşăluiască cu temeritate” în această direcţie!

Apoi, la Taipei, a urmat o paradă militară,

de la care nu au lipsit rachetele, tancurile şi avioanele de vânătoare.

Postul de radio Vocea Americii a reamintit ascultătorilor săi că autorităţile de la Beijing nu au renunţat la posibilitatea de a recurge la forţă, pentru a reintegra Taiwanul într-o singură Chină.

Dalai Lama, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu

„Ni hao ma?”/ “How are you?”(“Ce mai faceţi?”)
Cu aceste cuvinte l-a întâmpinat preşedintele Barack Obama, pe Dalai Lama, la Casa Albă, la debutul celor 45 de minute alocate întrevederii de sâmbătă, 16 iulie a.c., ce a pus faţă în faţă doi deţinători ai Premiului Nobel pentru Pace.

Un dialog derulat la numai câteva ore după apelul Beijingului, ca invitaţia prezidenţială să fie anulată, altfel relaţiile bilaterale vor fi serios afectate. “Ne opunem, în mod ferm, ca orice oficial străin să se întâlnească cu Dalai Lama, în orice formă s-ar întâmpla. Noi cerem Statelor Unite să onoreze angajamentul său serios, prin care recunoaşte Tibetul ca parte a Chinei şi se opune independenţei Tibetului.” Aceste cuvinte fac parte din declaraţia lui Hong Lei,

purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, postată pe website-ul oficial al acestei instituţii.

Ce căuta liderul spiritual tibetan în capitala americană? Oficial, participa la un ritual budist, programat a se derula pe parcursul a 11 zile. După cum precizează agenţia Associated Press, mii de tibetani au participat miercuri, 13 iulie a.c., la aniversarea zilei de naştere a lui Dalai Lama, care a împlinit atunci vârsta de 76 de ani.

Sărbătoritul renunţase recent la conducerea guvernului tibetan, aflat evident în exil. Pe timpul dialogului său cu Dalai Lama, preşedintele SUA a confirmat sprijinul său pentru conservarea culturii din Tibet şi protejarea, în acel teritoriu, a drepturilor omului. În plus, el şi-a refirmat convingerea că guvernul chinez ar trebui să se angajeze într-un dialog firesc cu reprezentanţii liderului spiritual tibetan, pentru a căuta soluţii de compromis, reciproc acceptabil, la divergenţele majore, dintre cele două părţi.

Casa Albă a informat jurnaliştii acreditaţi că întâlnirea preşedintelui Obama cu Dalai Lama a fost într-un cadru minimal, nefiind deschisă presei şi derulându-se în Camera Hărţii, nu în Biroul Oval, care este rezervat vizitelor şefilor de stat.

Dialogul dintre şeful statului american şi liderul tibetan survine cu o săptămână înainte de vizita programată a secretarului de stat Hillary Rodham Clinton, în celebrul oraş Shenzen,

care a devenit prima zonă economică specială, azi fiind una dintre cele mai de succes arealuri de acest tip, din China. Şi ca „tacâmul să fie complet”, vicepreşedintele Joseph Biden urmează să întreprindă o vizită, la Beijing, până la începutul toamnei, ca răspuns la vizita omologului său, Xi Jinping, la Washington.

Aşa cum deja se ştie, represiunea autorităţilor comuniste, care au recurs la armată, pentru a înfrânge dorinţa de libertate a tibetanilor, a determinat fuga în India, în anul 1959, a lui Dalai Lama.

Ce îi cere Beijingul liderului tibetan? Poate să revină în Tibet, dacă renunţă la activităţile sale separatiste, acceptă Tibetul ca parte inalienabilă a Chinei şi recunoaşte Taiwanul ca provincie chineză.

Ultimele exigenţe mi-au reamintit confesiunea recentă a ex-preşedintelui Emil Constantinescu, care fiind întrebat de situaţia ambiguă a relaţiei ţării noastre cu China a împărtăşit, cu eleganţă, propria experienţă.

La vremea când începuse activitatea prezidenţială la Palatul Cotroceni, ambasadorul chinez la Bucureşti a demarat o serie de demersuri, menite a pregăti vizita preşedintelui României la Beijing.

Precondiţiile clar stipulate, în ceea ce urma să fie un comunicat comun de presă, al şefilor de stat român şi chinez, vizau respingerea oricărui dialog cu Dalai Lama, recunoaşterea Tibetului şi a Taiwanului ca părţi ale Republicii Populare Chineze.

De fiecare dată, preşedintele Constantinescu a răspuns că România nu poate accepta un asemenea comunicat. Situaţie în care diplomatul chinez amintea diminuarea drastică a şanselor de a fi efectuată vizita dezirabilă la Beijing.

Într-un final, ambasadorul Chinei a venit la Cotroceni şi l-a informat pe şeful statului român despre decizia Beijingului, ca vizita să aibă loc, fără emiterea comunicatului amintit. Drept urmare, Emil Constantinescu s-a deplasat în capitala chineză, cu o amplă delegaţie, menită a identifica şi perfecta colaborări pe multiple planuri cu interlocutorii de la Beijing.

În mod neaşteptat, prima întâlnire cu preşedintele Republicii Populare Chineze a debutat cu citirea, de către acesta, a textului comunicatului comun, propus încă de la Bucureşti, prin intermediul insistentului ambasador!

Calm şi persistent în hotărârea sa iniţială, preşedintele României a afirmat, din startul discursului său, că două lucruri trebuie să fie foarte clare gazdelor. Primul? Un asemenea comunicat nu va fi semnat de partea română, prin urmare nu va fi difuzat fără acordul acesteia. Secundul? În politica externă viitoare, România va ţine cont de exigenţele chineze, fără ca acestea să constituie temeiul unui angajament scris.

Spre surpriza şi bucuria întregii delegaţii române, preşedintele chinez a fost de acord cu ceea ce a afirmat Emil Constantinescu. Ulterior, la convorbirile axate pe probleme concrete, liderul Chinei a acceptat, fără rezerve, solicitări precum depunerea unei sume importante la Banca Naţională a României, pentru a ajuta depăşirea unui moment critic al economiei naţionale şi încheierea unui contract substanţial cu uzina de automobile „Dacia”, de la Piteşti.

Într-adevăr, la scurt timp de la revenirea în ţară a preşedintelui Constantinescu, China trimitea la BNR o sumă reconfortantă. Semn de respectare rapidă a înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel.

Dar şi şeful statului român a dat dovadă de corectitudine. Astfel, ulterior, la Geneva, într-un for internaţional s-a cerut condamnarea Chinei pe o problemă de politică internă a acesteia, una dintre cele enumerate în comunicatul ce nu a mai fost emis.

Chiar dacă partea americană a insistat ca România să voteze în favoarea rezoluţiei de condamnare a Beijingului, ţara noastră s-a abţinut de la vot, iar Emil Constantinescu a explicat personal poziţia sa, care a fost înţeleasă la Washington, fără alte consecinţe, dincolo de nedumerirea iniţială.

Culmea inerţiei diplomaţiei româneşti actuale? Este constituită de un paradox! Tacit, de facto, în relaţia cu China, actualul preşedinte al ţării continuă cele convenite de Emil Constantinescu, cu omologul chinez, la Beijing: absenţa unui dialog cu Dalai Lama, recunoaşterea poziţiei oficiale a Beijingului prin care Tibetul este parte integrantă a teritoriului chinez, iar Taiwanul o provincie a Chinei populare.

În acest context, câteva întrebări sunt legitime.

Care este motivul real pentru care preşedintele Traian Băsescu nu vizitează China? Din ce cauze concrete relaţia bilaterală, dintre autorităţile române şi chineze trece printr-o zonă de incertitudine? Au cerut cumva Statele Unite, prin canale invizibile public, o asemenea răceală, în raporturile politice şi economice cu Republica Populară Chineză? Ultima interogaţie este retorică. Dar necesară.

Dacă actualul ministru al afacerilor externe, Teodor Baconschi , nu a reuşit, la micul dejun luat cu ambasadorul american la Bucureşti, să perfecteze o vizită a şefului statului român peste Ocean, poate invită la un dejun pe diplomatul chinez, pentru a conveni o vizită a preşedintelui României în capitala puterii globale – China.

Un demers util prosperităţii economice a ţării noastre, care poate începe cu acelaşi „Ni hao ma?”/ “How are you?”(“Ce mai faceţi?”). Rostit, de data asta, de preşedintele Chinei, Hu Jintao, la începutul dezirabilei întrevederi cu omologul român, la Beijing.

Va ridica această mănuşă, jurnalistică, ministrul român de externe?

EDITORIAL PUBLICAT DE ZIUAVECHE.RO