Surpriză de proporții în acest weekend. Jurnaliștii acreditaţi la instituţia prezidenţială au fost chemați la aeroport într-un loc interzis accesului public. Acolo au predat laptopurile şi telefoanele mobile, apoi au fost invitați să urce în avionul prezidențial. Unde şi-au recăpătat instrumentele de lucru, la două ore după decolare. Corespondentele unor posturi naţionale de televiziune nu și-au ascuns uluirea că – ulterior – au transmis taman din mijlocul soldaților care așteptau sosirea comandantului suprem – președintele țării, Barack Obama.
După ce a învins pe plan intern, prin reforma dorită în sistemul asigurărilor medicale, de care vor beneficia în viitor toți americanii, Obama a trecut la așteptata ofensivă pe plan extern. Nu una telefonică, deși în recenta convorbire cu omologul rus, Dimitri Medvedev a avut tăria să curme ferm dialogul cu cel care probabil îl credea cel mai slab președinte american. Iar Medvedev și-a reconsiderat, pe căi diplomatice, poziția acceptând termenii președintelui american pentru întâlnirea de la Praga, unde vor semna acordul de reducere a numărului de rachete nucleare deținute de SUA şi Rusia. Read more »
De câteva zile circulă pe Internet, intre Rezerviștii Armatei României acest cântec. Deloc românesc. Dar cu un mesaj foarte clar pentru toți cei care au îmbrăcat vreodată uniforma militară, înainte sau după Decembrie 1989, luna răstignirii Cultului pentru Oștirea Româna și a victoriei temporare a KGB-ului împotriva spiritului de corp al Armatei Naționale.
Cunosc generali în rezervă care tac și rabdă valul de invective rostite pe micul ecran, de teleghidații structurilor motivate profesional pentru a amplifica anatema neîncrederii în cei ce au servit cu demnitate Tricolorul. Atât înainte, cât și după sângeroasa lună a anului 1989. Sunt generali neînscriși în vreun partid, asociație, federație sau sindicat. Dar care nu abdică de la convingerea că niciun rău nu poate fi veșnic…
Știu ofițeri și subofițeri afectați de etichetele unui premier prea mic pentru fotoliul pe care il ocupă, un personaj care confundă armata de azi cu cea a ordonanțelor din vremea Armatei Regale. Și niciunul dintre ei nu a ieșit în stradă să se manifeste ca suporterii lui Becali… Read more »
Ani buni am poposit în principalul studiou al postului de Radio România Actualități. Lângă voci de referință, din comunitatea jurnaliștilor militari, precum Radu Bîlbîie – care își încânta ascultătorii cu periplurile sale prin țară și puterea de a se mai minuna, ca un copil, în fața unor “bijuterii” din folclorul românesc -, Alexandru Leaua – eternul nemulțumit de condiția restrictivă a ziaristului departamental, obligat să fie atent și la tăcerile sale -, Cristi Dumitrașcu – omul-orchestră, capabil să transmită din piețele publice pe ploaie sau ninsoare -, dar și Bogdan Silviu Răducanu, care înainte și după lunile de studiu peste Ocean a promovat un jurnalism sobru, obiectiv, demn de marile posturi de radio, precum BBC.
Pe Radu Dobrițoiu l-am întâlnit mai des prin deșertul afgan și irakian. Bătăios. Nedespărțit de reportofonul său profesional, cu care “vâna” doar interlocutori interesanți. Generali străini cu priviri metalice, ofițeri abia întorși din misiuni de luptă, subofițeri care se mirau că pot fi auziți de cei dragi – prin intermediul undelor radio -, aflați la mii de kilometri depărtare, voluntari care își mai alinau dorul privind dimineața și seara chipurile ființelor iubite din fotografiile ținute cu sfințenie la capătul patului. Read more »
Interesul general | Ion Petrescu | 
March 29, 2010 07.30 | 
Comments (0) 
Subscribe
