DUȘUL RECE

Întâmplarea a făcut ca – la numai 24 de ore după anunţul prezidenţial vizând reducerea salariilor şi a pensiilor în România -, viaţa să îmi ofere şansa unui dialog cu un diplomat din Croaţia. Unul alături de care am avut o experienţă comună, de câteva luni bune, cu ani în urmă, în Bavaria.

În mod firesc, l-am întrebat ce părere are despre ceea ce se întâmplă acum în ţara mea. Răspunsul a fost aidoma unui duş rece. Anul trecut şi în patria sa s-a luat o măsură oarecum similară. Diferenţa?
La croaţi atât salariile, cât şi pensiile au fost reduse cu 10%. Definitiv.
Evident că fără campania de asmuţire a unor categorii sociale împotriva altora.
Fără punerea la zidul infamiei a unor oameni care, în epoci diferite, în regimuri distincte
şi cu înţelegerea contextului istoric au servit şi la ei statul – iniţial iugoslav, ulterior croat -, conform legilor în vigoare.

La noi, în România, vocea preşedintelui a fost aidoma unui fulger, pentru cei neinformaţi, şi o tristă confirmare, pentru cei care erau la curent cu situaţia deloc fericită a finanţelor ţării.

Privind la rece lucrurile, cel ce a anunţat reducerea pensiilor cu 15% şi a salariilor cu 25% a dorit să fie şi un paratrăsnet pentru Executiv.

Impotenţa partidelor de opoziţie s-a văzut în acelaşi palid recurs la declaraţii bombastice pentru televiziunile de ştiri.

Iar preşedinţii de sindicat au înţeles, tardiv, că a murit vremea negocierilor pentru amăgirea salariaţilor cu venituri mici.

Aidoma efectelor unei arme nucleare, câteva zile uluirea şi şocul au dominat copios opinia publică. După cum era şi de aşteptat, luările de poziţii publice contra anunţului prezidenţial au avut efectele similare celor ale unor baloane de săpun.

F.M.I. a lăudat gestul preşedintelui – uitând să precizeze că este doar aplicarea unui standard experimentat şi în alte zone geografice.

În schimb, Mugur Isărescu a rămas dator conaţionalilor săi, cu două explicaţii:
1. De pe vremea cărui guvern se minte copios în relaţia statului român cu instituţiile financiare internaţionale?
2. De ce a tolerat o asemenea mascaradă, care – vrea, nu vrea – îi afectează acum şi propria sa credibilitate?

Cine va plăti aţâţarea românilor împotriva românilor vom vedea la următoarele alegeri.

Iar dacă dominant va fi în continuare imobilismul cetăţenilor simpli, nu ne rămâne decât să ne urăm reciproc: multă sănătate!

Singura garanţie că vom rezista acestui tsunami economic.

Editorial publicat de OPTIMAL MEDIA.

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~