MILĂ PENTRU TOKEŞ

Câinele meu a împlinit 15 ani. Este bătrân.
Şi mai are -zice medicul veterinar – puţin de trăit.
Între 48 de ore şi câteva zile. Acum dormitează.
Şi din când în când geme.
Nu îmi vine să cred
că nu va mai face parte din existenţa noastră.
Şi îmi este milă de el. Dar firele de păr alb,
de la boticul cu care ne încânta constituie
pecetea evoluţiei ireversibile…

…când am revenit cu el, în braţe,
de la dispensar acasă,
la televizor vorbea Laszlo Tokes.

Tokes Laszlo

Nu am înţeles de ce se agita o jurnalistă
în studioul unei televiziuni private.

Nici de ce îşi punea invitaţii în situaţia
de a lua o atitudine mai mult sau mai puţin dură,
faţă de o obsesie a distinsului popă.

Să admitem ipoteza că,
în arealul geografic
locuit de concetăţenii autodeclaraţi secui
mâine vor ieşi cu toţii în stradă.

O.K.!

Şi mai departe ce vor face?

Au ieşit milioane de francofoni pe străzile oraşului
Quebec, scandând pentru desprinderea provinciei cu acelaşi nume
de Canada.

Şi azi, aceasta este în continuare parte integrantă a statului canadian.

Iar vorbitorii de limbă franceză sunt obligaţi legal
să completeze diferite acte
şi formulare oficiale mai întâi în …engleză.

Invocă Tokeş sprijinul actualului premier maghiar, Victor Orban?

Îi sugerez să se uite pe hartă,
că tot vorbea de presiunile asupra Slovaciei,
ca aceasta să acorde autonomie minorităţii maghiare.

La căţiva kilometri de frontiera ungaro-slovacă se află un canal artificial,
comparabil cu cel dintre Dunăre şi Marea Neagră.

Diferenţa dintre malul drept – spre frontiera cu Ungaria
şi nivelul natural al solului este de câţiva metri buni.

Ajunge o singură explozie, provocată de un genist bine instruit,
ca această armă naturală slovacă să aibă un efect de tsunami.

Conform calculelor experţilor militari slovaci,
valul de apă format
prin dinamitarea unui mal
ar curăţa tot ce mişcă până la Budapesta,
apa intrând în forţă şi în acest oraş.

Nimeni nu îşi doreşte acest lucru!

Dar într-un dialog viitor,
între premierul slovac şi cel maghiar,
ultimul sigur este şi va rămâne în defensivă!

Îmi este milă de Tokeş.

Crede că dacă acum la Casa Albă este Obama,
România va fi defavorizată şi Ungaria va fi sprijinită
pentru ca o enclavă dorit etnică să fie legalizată în
inima celui mai fidel aliat european al SUA?

Câţi militari maghiari au fost deplasaţi de Budapesta,
alături de trupele americane în Irak şi în Afganistan?

Câţi soldaţi unguri au căzut la datorie,
efectuând misiunile ordonate de comandamentele americane
din teatrele de operaţii irakian şi afgan?

Dacă aceste două întrebări ar fi adresate acum
la Ministerul Apărării Patriei din Budapesta,
ministrul de resort ar răspunde diplomatic:
– Mai aveţi şi alte întrebări?…

Cui vorbeşte Tokeş de NATO şi securitate regională?

Unei ţări ca România,
cu mii şi mii de profesionişti militari
care, alături de aliaţi, în primul rând americani,
au pacificat localităţi şi zone irakiene şi afgane
fără să tragă un foc de armă?

Îmi este milă de Tokeş.

A îmbătrânit.

Şi nu a înţeles faptul că
postul de vicepreşedinte al Parlamentului Uniunii Europene
este cântecul său de lebădă,
suprema concesie ce i s-a făcut
din partea celor care l-au cocoţat acolo.

După care va urma
uitarea publică.

Azi, România nu mai este singură în faţa stihiilor imperiale!

Şi a făcut destule sacrificii pentru Statele Unite.

Asta se face că uită Tokeş.
Dar nu din cauza vârstei…

“Săracul popă…”

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~