CETĂŢENI AI SPIRITULUI UNIVERSAL

Un jurnalist al cărui gând deschide porţile sufletului spre tărâmuri nebănuite,
precum Roni Căciularu, de la AnimaNews se încumetă să ne perinde,
prin faţa ochilor minţii,
paginile unei cărţi care pare să ne invite a uita,
măcar pe timpul lecturii sale,
de isteria politichiei dâmboviţene,
de mocirla în care suntem forţaţi să trăim,
propunându-ne necesara reîntoarcere la condiţia de
„Cetățeni ai spiritului universal”,
sintagmă aleasă de Lucreția Berzintu, ca titlu,
pentru primul său volum de interviuri.

Inserez în continuare rândurile calde cu care Roni Căciularu ştie să ne redea
speranţa în victoria finală a înţelepciunii umane,
într-o vreme în care nu ne mai aşteptăm la nimic bun.

A apărut, zilele astea, o carte de autentic interes. Ea poartă o semnătură de seriozitate şi probitate profesională:Lucreţia Berzintu. Vorbim despre cartea unui ziarist prezent şi activ, bazat pe principii morale curate, corect, cu un bun fler profesional! E vorba de un ziarist de clasă, la care onestitatea este pe primul loc.

În acelaşi rând, sunt limba clară şi concisă, implicarea pozitivă, sensibilitatea faţă de om şi societate, mistuirea sacră, toate acestea ridicând-o pe autoare cu mult deasupra altora…

Cartea se numeşte, sugestiv şi întemeiat, „Cetăţeni ai spiritului universal”. O carte de interviuri de bună factură, care se constitue într-un ardent apel către omenire, un apel pentru bine, frumos, corect, precum şi pentru atenţie şi consideraţie faţă de omul de lângă tine, faţă de valorile umanităţii.

O carte în care senzaţionalul e la el acasă, spus clar şi răspicat, fiind relevat din unghiuri favorabile lui şi subiectului. Iar trăsăturile autoarei sunt exact cele pe care le consideră necesare unui ziarist adevărat şi John Hohenberg, în lucrarea sa „Professional Journalist”, apărută la New York:
„responsabilitatea, independenţa, sinceritatea, exactitatea, imparţialitatea , fair play-ul şi decenţa”.

Vorbim deci despre o carte pe care îmi permit – şi mă grăbesc – s-o recomand.

Dar iată şi părerea scriitorului Dorel Schor,
membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română şi al Uniunii Scriitorilor din România,
aşa cum apare ea şi pe o copertă a acestei cărţi:

„Lucreţia Berzintu (Flory) este un „caz” special, adică deosebit.
O ziaristă româncă, trăitoare în Israel, interesată de fenomenul cultural românesc,
pe care îl urmăreşte pe toate continentele.
Interviurile ei sunt un fel pasionant, dar amabil, de a sta de vorbă:
cu o pictoriţă din România şi alta din Israel…
sau cu un poet din Canada, cu un poet din România,
sau cu primarul din Chişinău, cu un mare scriitor israelian (l-am numit pe Mirodan),
cu un activist cultural, cu un coleg jurnalist din Canada sau altul din Australia.
Sau Statele Unite…
Lucreţia „acoperă” o mare arie (şi geografică şi de interes) pentru că – amănunt adevărat –
ea are reportofonul în poşetă chiar şi atunci când se duce la cumpărături
sau se bronzează pe plaja mediteraneană”.

Iată încă o opinie, aceea a Ligyei Diaconescu,
director general al revistei internaţionale „Starpress”:

„Ziarista, corespondent la Agero Stuttgard – Germania,
la Romanian Vip –SUA, la Phoenix, Arizona –SUA şi multe alte publicaţii,
devotată jurnalismului,
cu o documentare atentă şi la obiect a reuşit să fie cunoscută în mass-media
din diaspora şi din ţară ca un jurnalist profund,
nu de puţine ori scriind materiale „incendiare”,
anexând întotdeauna documente doveditoare.
Un om cu un deosebit bun simţ,
nu doar o dată a sărit în sprijinul semenilor pentru a-i ajuta,
nerămânând indiferentă la problemele lor”.

Locuieşte în Israel de 13 ani şi a devenit, în presa lumii,
o autentică pledantă corectă,
cinstită şi înfocată în favoarea Israelului,
slujind cu credinţă unul din principiile ei fundamentale: ADEVĂRUL.

Spicuiesc dintr-un interviu pe care Lucreţia Berzintu
l-a acordat cunoscutului publicist Octavian Curpaş, din Arizona, SUA:

„Pot spune cu toată convingerea că Israelul m-a surprins frumos,
ţara este minunată şi faptul că am călcat pe locurile menţionate în Biblie
m-a emoţionat în mod deosebit”.

Publicista sublinază frumuseţile şi valorile de pe meleagurile noastre,
fiind totodată cutremurată de ororile Holocaustului despre care ştie acum mai mult,
direct de la cei care l-au simţit pe pielea lor, din presă, din muzee,
precizând că acesta este un „capitol care trebuie ştiut şi însuşit de fiecare român”.

„Trăind în mijlocul unei culturi, te adaptezi din mers” – spune în interviul citat Lucreţia Berzintu.
Iar referitor la adaptarea ei aici, ziarista afirmă:

„Pentru mine a fost relativ uşor,
fiind bine primită de Comunitatea evreilor din România,
comunitate care număra la un moment dat peste 400.000 de cetăţeni.”
(…) „Trăind printre evrei, le respect tradiţia,
dar nu mă opreşte nimeni să nu-mi respect şi tradiţia mea creştină”.

Lucreţia Berzintu, cea născută pe meleagurile mele băcăuane,
şi apoi trăind la Iaşi,
a avut în România o bogată activitate economico-socială şi culturală,
fiind şi om de afaceri.

„Totul a mers bine, se destăinue ea, până când una din fabricile de stat din Bucureşti
nu a plătit toată marfa ce i-am importat-o.
În urma unui şir de procese pentru plată, corupţia a învins.
Astfel, am hotărât să părăsesc România, să plec oriunde în lume”.

Cu alte cuvinte „şi-a luat lumea-n cap” – cum se spune.
Şi a ajuns în Israel. Dar capul i-a rămas pe umeri, lucid, echilibrat, creator.
Iar cartea la care mă refer este rodul frumos şi bogat al acestui cap,
demn de o deosebită consideraţie.

Pe bună dreptate spune scriitorul, publicistul şi editorul Ion Prelipcean
în prefaţa cărţii
(el fiind, printre altele, şi un îndelung trăitor, cândva, printre noi, israelienii,
faţă de care a avut întotdeauna opinii curate, de apreciere şi consideraţie
– acolo unde era cazul):

„Cititorului – spune domnia sa – îi rămâne surpriza de a descoperi cetăţeni ai spiritului universal,
fără cetăţenie pământeană, îndeosebi civilizaţia omenirii reprezentată
de evrei de excepţie şi români care ne fac cinste.
Oameni cu care ne mândrim şi lângă care am vrea să rămânem alături cu drag.”

Aşadar, Lucreţia Berzintu a scris o carte, „Cetăţeni ai spiritului universal”. O carte bună.

O carte care-ţi dă sevă în inimă şi-n creier.
Iar dacă ea a apărut în condiţii demne de laudă la editura ANAMAROL din Bucureşti,
asta e şi datorită scriitorului George Roca,
publicistul şi animatorul cultural de pe toate meridianele globului
– George Roca. El este „omul din umbră”, al cărui nume îmi face plăcere să-l trădez acum.

Vorbim, deci, despre o carte de spirit.

În paginile ei ne întâlnim cu astronautul român Dumitru – Dorin Prunariu,
cu scriitorii Cezar Ivănescu, Al. Mirodan, Dorel Schor,
cu ziaristul Ovidiu Eduard Ohanesian,
care a fost răpit din România în Iraq,
cu scriitorul Ion Murgeanu,
prof. dr. Dan Brudaşcu, senatorul român Iulian Urban,
pictoriţa Luiza Cala, ca şi cu poetul Alexandru Cetăţeanu,
directorul revistei canadiene de limbă română, franceză şi engleză „Destine literare”;
cu Ileana Andrei Cudalb, consul la Ambasada României din Canberra – Australia,
cu pictoriţele israeliene Liana Saxone – Horodi sau Leopold Marta Indig,
cu prestigiosul poet Andrei Fischof, ori cu distinsul publicist Mirel Horodi
şi alţii şi alţii;
dar, în special,
ne reîntâlim cu Lucreţia Berzintu (Flory)
– la prima ei carte de interviuri.

O întâlnire agreabilă, interesantă, concludentă.
O întâlnire cu oameni ai spiritului universal.

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~