NU CONTEAZĂ, MORT SAU VIU…
© Am asistat aseară la un dialog telefonic,
care merită reprodus şi atât.
Acesta a fost purtat între doi generali în rezervă,
unul octogenar, care nu mai poate ieşi din casă.
Şi unul septuagenar, care are încă
vlaga necesară drumurilor cotidiene.
Amândoi au comandat câte o brigadă,
de mii de oameni, în anii socialismului.
Unul la graniţa de sud,
celălalt la frontiera de răsărit a României.
Aţi ghicit. Sunt foşti grăniceri.
O denumire devenită azi istorie…
Iată convorbirea:
– Am onoarea să vă salut, domnule general! s-a auzit,
în receptorul telefonului, vocea septuagenarului.
– Am onoarea să vă salut, domnule general!
Mă bucur şi îţi mulţumesc că m-ai sunat.
Tocmai vroiam să formez numărul tău de telefon. Ce faci tu acuma?
– Vă raportez că am fost acolo…
– Unde dragă?
– Acolo, la centrul militar.
– Deja?
– Păi, ştiţi că n-am stare până nu rezolv problema
cu care mă confrunt.
– Aşa ai fost întotdeauna. Nu ţi-a plăcut să amâni lucrurile…
– Am fost la centru şi …
– Era multă lume?
– …şi s-au purtat frumos. Planifică 15 pensionari pe zi.
Îi primesc pe rând. Le verifică documentele. Şi gata…
– Te-ai dus singur?
– Da. De ce?
– Păi, acum o lună te-ai întâlnit cu fostul meu subordonat,
colonelul…
– Aha! Cel care mi-a vorbit frumos de dumneavoastră şi de cât
de mult l-aţi ajutat.
– Da, dar tot tu mi-ai spus că…
– Domnule general, cu părere de rău
trebuie să vă spun că s-a stins din viaţă ieri…
– Cum Dumnezeu?
– Boală grea şi necruţătoare…
– Cancer?
– Da. La colon.
– Dar părea un om sănătos!
– Nu a vrut să ştie nimeni drama sa…
– Tu ştiai?
– Nu. Nici cei pe care-i preţuim amândoi.
Veniţi la înmormântare?
– Ştii cum mă simt…
– Atunci, să fiţi de acord să vă reprezint…
– Îţi mulţumesc din suflet. A fost un om de onoare.
– Azi nu mai contează asta. Dumnezeu să-l ierte!
– Da…ai dreptate…ce om s-a dus dintre noi…noapte bună,
dragul meu prieten!
– Noapte bună, domnule general! Noapte bună…
Tags: GLONŢUL PATRIEI
Interesul general | Ion Petrescu | 
August 25, 2010 07.30
Subscribe
