CE MAI ÎNSEAMNĂ MODERNIZAREA RUSIEI
ARTICOL PUBLICAT DE ZIUAVECHE.RO
© Într-o singură săptămână, trei anunţuri definitorii pentru viitorul Rusiei: perfectarea înţelegerii cu Norvegia, pentru delimitarea frontierei maritime comune; anunţarea, de către premierul Putin, a producerii unui nou bombardier strategic şi vizita ministrului rus al apărării la Pentagon.
„Amiralul Kuzneţov” în Marea Barents
Rusia şi Norvegia au ajuns la un acord vizând frontiera lor, din Marea Barents.
Dialogul bilateral a vizat 175.000 de kilometri pătraţi – cât jumătate din teritoriul Germaniei -, un areal ce a generat dispute datorate pescuitului ilegal şi existenţei zăcămintelor de petrol şi gaze în perimetrul menţionat.
Înţelegerea permite Norvegiei să menţină nivelurile actuale ale producţiei proprii de petrol şi gaze, iar Rusiei să beneficieze de accesul la tehnologia petroliferă norvegiană modernă.
De altfel, premierul Norvegiei Jens Stoltenberg a declarat că „având o înţelegere funcţională putem să dezvoltăm afaceri în acest domeniu.”
Ministerul rus al resurselor naturale estimează că numai în Marea Barents se află 7,6 miliarde de “tone – echivalent al benzinei”, corespunzătoare fie a 39 miliarde de barili de petrol, fie a 6,6 trilioane de metri cubi de gaz!
Norvegia vrea să demareze curând extracţia de petrol şi gaze, dar pescarii şi ecologiştii norvegieni acuză guvernul de neglijarea riscurilor aferente, precum degradarea mediului înconjurător şi favorizarea încălzirii globale.
Rusia poate aştepta, datorită zăcămintelor de petrol şi gaze pe care le exploatează acum, care satisfac cererile interne şi externe în următorii 15-20 ani.
Moscova oscila între tentaţia accesului la tehnologia norvegiană şi aceea a păstrării controlului strategic şi al proprietăţii asupra zăcămintelor.
La câteva ore, după confirmarea înţelegerii la care s-a ajuns cu Norvegia,
Flota de Nord a anunţat că singurul portavion rus, „Amiralul Kuzneţov”
a părăsit docul unde s-au derulat reparaţiile programate
şi va îndeplini o misiune de antrenament în… Marea Barents, la finele acestei luni.
Portavionul poate transporta 26 de avioane de tipul Su-33 şi Mig-29,
precum şi 24 de elicoptere anti-submarine.
Rusia va definitiva proiectul unui nou tip de portavion nuclear, până în 2012 şi va construi cel puţin trei astfel de nave pentru Flota de Nord şi Flota Pacificului.
Un nou bombardier strategic
Premierul rus Vladimir Putin a anunţat, pe 14 septembrie a.c.,
că uzina de avioane din Kazan va produce o nouă generaţie de bombardiere strategice,
concomitent cu modernizarea avioanelor
Tu-160
şi Tu–22,
ultimul fiind cunoscut pentru raza sa mare de acţiune.
O altă fabrică, din aceeaşi localitate va începe producţia unui nou elicopter,
Mi-38 şi va continua să producă elicopterele Mi-8, Ansat şi Aktai.
În aceeaşi zi, legat tot de producţia de elicoptere, Denis Manturov,
locţiitorul ministrului pentru industrie şi comerţ a făcut publică decizia Rusiei şi a Chinei
privind producerea unui nou elicopter de transport, cu caracteristicile tehnice ale cunoscutului model Mi-26, adaptate necesităţilor chineze de utilizare.
Viitorul produs Mi-26 Halo va fi un elicopter util atât pentru sarcini civile,
cât şi pentru misiuni militare.
Va fi cel mai mare şi mai puternic elicopter dintre cele produse până acum.
Manturov a mai specificat că Rusia şi China
vor mai coopera şi în producerea unor motoare de avioane.
Reformă dură în armată
În anul 2012, armata va fi redusă de la 1.200.000 de oameni la un milion de militari,
un corp de voluntari profesionişti va fi creat,
iar sistemul său de comandă şi control va fi restructurat.
Statele majore ale forţelor terestre, aeriene şi navale vor fi reduse numeric,
iar parte a atribuţiilor lor funcţionale urmează a fi transferate,
pentru integrarea unei comenzi strategice.
Conform declaraţiei ministrului rus al apărării, Anatoli Serdiukov
această măsură va fluidiza actul de conducere:
”Sistemul de comandă şi control va avea trei nivele de decizie, cel mult.
Vechiul sistem avea 16, ceea ce era ceva inimaginabil.
Atribuţiile noilor nivele vor fi clar definite
şi fiecare va fi responsabil pentru unităţile sale.
Unele (sub)unităţi vor fi micşorate, iar altele, dimpotrivă, mărite.”
Potrivit planului de reformare a districtelor militare,
numărul acestora va fi redus la patru, până la 1 decembrie a.c.
fiind reorganizate sub forma unor comandamente.
Dacă în prezent funcţionează o structură bazată
pe ierarhia district militar – armată – divizie – regiment,
în viitor vor exista trei eşaloane,
respectiv district militar, comandament operaţional, brigadă.
Aşa va fi posibil un răspuns mai rapid la provocările actuale,
divizia fiind considerată o unitate prea mare
pentru conflictele militare locale, extrem de răspândite pe mapamond.
Diviziile, cu efective de 8.000-14.000 de militari,
organizate pe brigăzi, regimente, batalioane şi companii,
vor fi înlocuite de brigăzi cu 4.500-6.500 de oameni,
structurate pe batalioane şi companii.
În timp ce divizia era condusă de un general maior,
brigada va fi comandată de un colonel.
Şi pentru că am ajuns la grade,
este interesant de ştiut că
reducerea armatei ruse va include
diminuarea numărului de ofiţeri de la 355.000 la 150.000.
Astfel, din 90.000 funcţii pentru căpitani vor rămâne 40.000,
din 99.500 posturi de maior vor mai fi 25.000,
din 25.665 funcţii de colonel vor mai exista 9114,
iar din 1107 poziţii de general, vor mai rămâne 877.
Reducerea numărului de unităţi confirmă severitatea reformei.
Trupele terestre vor avea 172 de unităţi (în loc de…1890),
forţele aeriene vor dispune de 180 ( faţă de 340),
forţele navale vor include 123 (acum au 240),
forţele rachetelor strategice vor avea 8 unităţi ( în loc de 12),
forţele spaţiale 6 unităţi ( acum sunt 7),
trupele de paraşutişti vor rămâne cu 5 unităţi ( faţă de şase).
Între Scylla şi Caribda
Această consolidare internă, prin modernizarea forţelor armate ruse
se face concomitent cu una a relaţiilor militare externe,
atât cu S.U.A., inclusiv prin vizita ministrului rus al apărării la Pentagon,
cât şi cu ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare Shanghai,
ce include China, Rusia şi patru republici ex-sovietice,
o variantă asiatică a NATO,
care tocmai în aceste zile
derulează un amplu exerciţiu anti-terorist în Kazahstan.
O diplomaţie care reflectă în mare,
ceea ce exprimă în mic proverbul rus:
„Lupul nu se teme de câine, dar nici nu-i place când îl latră…”
Tags: Forţele Armate Ruse
Interesul general | Ion Petrescu | 
September 20, 2010 07.30
Subscribe
