ANIMAŢIA: VIITORUL JURNALISMULUI?

Prestigioasa revistă TIME a inserat, pe portalul său electronic, o invitaţie la reflecţie, sub forma unui film de desene animate, care se doreşte a fi răspunsul la o întrebare tulburătoare: Animaţia: viitorul jurnalismului?

Din start, privitorul este avertizat că nu e vorba de secvenţe obişnuite, dintr-un scurt metraj de desene animate. De fapt, pentru realizatorii iniţiali, de la Beijing, constituiau o ştire. Vizând lupta autorităţilor centrale cu ceea ce este considerată a fi “partea negativă” a Internetului, cenzurată corespunzător.

Sunt oferite apoi şi alte ştiri ilustrate în acelaşi mod, de la stingerea unui incendiu, într-o companie oarecare, la campania lui Sarah Palin împotriva lui Barack Obama. Ultimul subiect demonstrând, din nou, că la Washington D.C., cercul dur al “vulturilor Americii” nu a renunţat la proiectul “un preşedinte femeie, după unul de culoare”.

46641627C14AAD646E76F9_Large obama

De altfel, în Hong Kong sunt 4.000.000 de accesări, pe zi, a desenelor animate ce ilustrează teme similare sau comparabile cu acelea deja enunţate.

Mark Simon, director de afaceri, la “Next Media Animation” – companie specializată în ilustrarea unor ştiri cu desene animate, realizate, în mod evident, numai la o comandă plătită adecvat – a reuşit deja să obţină contracte la importante canale de televiziune, precum BBC, CNN, FOX NEWS:În viitor este foarte clar. Dacă nu ai animaţie, într-un video, vei fi ca un website, fără video, sau ca un ziar, fără fotografii color”.

Se pare că nu toată lumea agreează un asemenea punct de vedere. În Taiwan, au fost respinse, de patru ori, filme de desene animate cu un conţinut violent.

Howard Kurtz, critic pe probleme media, la “Washington Post” nu a ezitat să afirme:“Dacă acesta este viitorul presei, nu vreau să fac parte din aşa ceva.” Motivul? Senzaţia de neseriozitate creată privitorului, urmată de pierderea încrederii acestuia în menirea reală a jurnalismului. Aceea de a nu escamota viitorul.

Totuşi, reducerile bugetare, adoptate de majoritatea trusturilor de presă, creează situaţia reală că, din motive pur economice, anumite ştiri nu pot fi ilustrate prin trimiterea unei echipe operative – reporter, plus cameraman – la faţa locului. O situaţie în care un eveniment poate fi reconstituit prin recursul la desenele animate. Cu riscul, clar, ca pentru momentele în care nu au existat martori, să se recurgă la imaginaţia reporterului, ce a scris ştirea, apelând la intuiţie şi sursele, mai mult sau mai puţin publice, avute la dispoziţie.

Dar Mark Simon nu renunţă la convingerile sale:“Animaţia nu minte mai mult decât o fac realizatorii acesteia. Opinia mea este că, cu cât timpul merge mai departe, cu atât tehnologia se dezvoltă mai bine. Şi oamenii învaţă cum să o folosească, din ce în ce mai bine”.

Sunt apoi inserate imagini sugestive dintr-un centru de producţie, unde, în fiecare după amiază, se decide ce figuri standard vor fi animate. Scenariul convenit este livrat animatorilor, care au senzori utilizaţi la realizarea rapidă a reconstituirii unui eveniment. O reconstituire de acest gen poate fi terminată în câteva ore.

Dintr-o asemenea perspectivă, animaţia ar putea deveni o nouă formă de jurnalism. Duy Linh Tu, profesor la Universitatea Columbia, susţine că:“atunci când vizionezi un film despre Războiul Civil, nimeni nu a fost acolo, atunci, cu o cameră de filmat. S-a recurs la un mănunchi de actori, echipaţi corespunzător şi instruiţi ce să facă, pentru a arăta cum a fost Războiul Civil. Nu văd nicio diferenţă dintre cele două ipostaze, decât că este mai uşor acum, pentru ştirile video cu desene animate. Dacă ignori noua tehnologie te situezi singur în afara unei promiţătoare pieţe de desfacere. Şi asta nu este bine pentru afacere şi nici pentru jurnalism”.

Toate par bune şi frumoase, numai că între reconstituirea fidelă a unui eveniment şi trucarea sa, în scopuri politice, militare, sau chiar personale, graniţa este atât de fină, încât tentaţia de a o trece, fie şi temporar, va fi deliciul operaţiunilor psihologice comandate de Pentagon. Sau de alte structuri similare, de pe mapamond.

Animaţia: viitorul jurnalismului? Iată o sabie cu două tăişuri, în domeniul comunicării moderne, în 2011.

MATERIAL PRELUAT DE ARENA.MD

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~