O geană de lumină

Opinie de Viorel Tocan Grigore
_________________________

România,
„ Precum în Cer, aşa şi pre Pământ ”

Ne aflăm, după numărătoarea Istoriei, în anul 2012 de la Naşterea Mântuitorului, la 1978 de ani de la Patimile Lui, în sfânta zi a Floriilor.

image

După răbojul nefericirii Românilor, suntem la 68 de ani de la bolşevizarea Ţării, la 23 de la neocomunizarea ei şi în cel de-al 8-lea an de preşedinţie a Băsescului.

Dar ca să rămânem la cele sfinte, întrucât suntem un Neam creştin, să ne amintim ce ne învaţă Sfânta Scriptură :

În anul 34 al Epocii creştine, în ziua de 13 Martie, Iisus Hristos intra în Ierusalim însoţit de o mare mulţime de iudei, ce purtau în mâinile lor crengi de salcii şi de palmieri, iar cu revărsări de bucurie strigau : „ Osana ! Fie binecuvântat Regele, care vine întru numele Domnului ! Osana întru cei de sus ”.

Pe noi, Românii, cine să ne mai însufleţească acum, pe cine să întâmpinăm şi să însoţim în urale izbucnite din inimă, câtă vreme de mai bine de 7 decenii nu mai avem un adevărat Conducător ?

Până la cea de-a doua venire a Mântuitorului pe Pământ avem nevoie de un Conducător creştin, de nezdruncinat în credinţa lui, care să-şi iubească Poporul şi să ne scape de ateii care ne conduc acum.

Fariseii urmau cortegiul cu ura în inima, pricinuită de teama pierderii influenţei asupra poporului iudeu, pornit acum să-L încoroneze pe Mesia. De aceea, ei îi cer Lui Iisus : „ Învăţătorule, spune ucenicilor şi mulţimii să tacă ”.

Iisus răspunde cu o măreţie fulgerătoare : „ Când voi face să tacă gurile acestea, pietrele vor striga ”.

Fariseii de astăzi ai Neamului Românesc, având sprijinul mentorului şi stăpânului lor Întunecat, ne-au redus la tăcere.

Strigătul pietrelor, care ar trebui să se ridice din tăria semeţilor noştri munţi, este doar un ecou al geamătului purtat de vânt şi înălţat spre Cer.

Este geamătul neputinţei şi al nimicniciei noastre, pentru că ne-am lăsat aduşi pe ultima treaptă a decăderii, a umilinţei, dincolo de care se întinde hăul tăcerii absolute.

Pentru noi, Românii, hăul acesta nu este altceva decât ieşirea din Istorie.

După binecuvântata Duminică a Floriilor urmează pentru noi Săptămâna patimilor, în zilele căreia, prin post şi rugăciuni venite din inimile noastre şi înălţate spre Cer, ne vom întări Credinţa şi vom întrezări din nou Speranţa.

Îl vom ruga pe Tatăl Ceresc să-şi întoarcă Faţa către noi pentru credinţa neînfrântă şi jertfa moşilor şi a strămoşilor noştri, pentru sfinţenia martirilor prigoanei comuniste şi pentru rugăciunile preacuvioşilor părinţi, încă trăitori.

Tatăl nostru carele eşti în Ceruri
Sfinţească-se numele Tău
Vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta,
Precum în Cer, aşa şi pre Pământ!

În ziua a 7-a trăi-vom Minunea Învierii care, de ne vom arăta vrednici, va putea însemna şi Ziua Izbăvirii noastre, începutul recâştigării demnităţii şi onoarei, a regăsirii Identităţii ca Neam şi Ţară.

Atâta doar că, cele 7 zile pot fi 7 săptămâni sau chiar 7 luni, ceea ce ar duce la prelungirea Calvarului. Dar asta depinde doar de noi, de voinţa şi de hotărârea noastră.

Cu noi este Dumnezeu
Înţelegeţi Neamuri şi vă plecaţi!

Vă transmitem cu drag cele de mai sus, înspre o creştinească cugetare, împreună cu caldele şi sincerele noastre urări, prilejuite de Sfintele Sărbători în care prăznuim Învierea Mântuitorului

Bunul Dumnezeu să vă dăruiască ani mulţi, cu Sănătate
şi să-i ocrotească pe Români !

Hristos a Înviat!

Iar anul acesta, în cea de-a opta zi de la Învierea Domnului, şi prin milostivirea Lui vom putea vedea o geană de lumină ce va străpunge întunericul.

Va fi strălucirea sabiei Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de Biruinţă, Călăuzitorul spiritual al Mişcării noastre şi Patronul Oştirii Române.

Braşov – 10 aprilie 2012

În numele Conducerii MIŞCĂRII NAŢIONALE DE REZISTENŢĂ

Preşedinte executiv M.N.R., Lt.Col.(rez) Viorel Tocan Grigore

Preşedinte Senat, ILIE TUDOR – Podari, Craiova

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~