Ion Petrescu

OPERAŢIUNEA MILITARĂ DIN MALI

Operațiunea este denumită după numele pisicii africane sălbatice Serval.

Conform datelor primite de la generalul în rezervă Cătălin Marius Târnăcop,
care a lucrat în structuri militare multinaţionale peste Ocean,
iată cum s-a ajuns la actuala situaţie din Mali:

**********************************

Operaţiunea Serval

Este o operațiune militară franceză în curs de desfășurare în Mali, cu scopul de a opri și a învinge, în cele din urmă, o rebeliune islamică, în nordul acestei ţări, care începuse să înainteze spre centrul statului.

În ianuarie 2012, ca urmare a unui aflux de arme generat după războiul civil libian, membrii tribului Tuareg, din Mișcarea Națională pentru Eliberarea Azawad (MNLA) a început o rebeliune împotriva guvernului central din Mali.

În aprilie, MNLA a afirmat că a îndeplinit obiectivele sale și a declarat oprită ofensiva împotriva guvernului, proclamând independența Azawad în iunie 2012. Cu toate acestea, MNLA a intrat în conflict cu grupurile islamiste Ansar Dine și Mișcarea pentru Unitate și Jihad în Africa de Vest, după care islamiştii au început impunerea Legii Sharia în Azawad.

Până la 17 iulie, islamiştii au scos luptătorii MNLA din toate marile orașe. La 1 septembrie 2012, orașul Douentza, în regiunea Mopti, până atunci controlat de miliția Ganda Iso, a fost preluat de către islamişti, și la 28 noiembrie 2012, MNLA a fost scoasă din Lera, regiunea Timbuktu.

Forțele angajate

Acestea sunt forțele angajate în ordine alfabetică:

Belgia: Armata belgiană a dislocat în Mali două avioane de transport C-130H Hercules si unul medical, un elicopter de evacuare, împreună cu 80 de oameni – personalul de asistență.

Canada: Un avion de tipul C-17ER Globemaster III, dislocat în Franța pentru a ajuta la transportul de trupe și materiale din Franța în Mali, timp de o săptămână.

Danemarca: Un avion C-130J-30 Super Hercules cu personalul de sprijin, 40 de oameni, a fost dislocat în Mali la 15 ianuarie.

Franța: Inițial a dislocat două avioane de recunoaştere Mirage F1 CR și şase avioane de luptă Mirage 2000D, care erau deja parte a Operaţiunii militare franceze Épervier, în Ciad.

În plus, a trimis trei avioane de aprovizionare KC-135 Stratotanker, precum și o aeronavă C-130 Hercules și una de tipul Transall C-160, avioane de transport de la baza aeriană franceză din N’Djamena.

La 13 ianuarie, patru avioane de luptă Rafale au decolat de la baza aeriană Saint-Dizier, din Franța, pentru a ataca ținte din orașul Gao. Avioanele Rafale au aterizat apoi la N’Djamena și vor rămâne acolo pe toată durata conflictului.

Până la 16 ianuarie, Forţele Aeriene Franceze au dislocat alte două avioane de aprovizionare KC-135 Stratotanker și două avioane fără pilot de tipul Harfang, de la Escadrila de Recunoaştere “Belfort”, din N’Djamena.

Forţele Terestre Franceze au trimis trupe ce includ o companie din Regimentul 21 Infanterie Marină, un pluton de blindate și o companie din Regimentul 2 Infanterie marină.

La 14 ianuarie, au fost transportate în Mali elicoptere de atac de tipul Eurocopter Tiger HAP.

De asemenea, o companie de infanterie marină aeropurtată și paraşutişti din două regimente, care sunt în prezent utilizate ca parte a operației Unicorn, derulată în Coasta de Fildeș, au părăsit Abidjan-ul într-un convoi de 60 de vehicule, având drept ţintă finală, a marşului accelerat, capitala statului Mali, respectiv Bamako.

Germania a trimis două aeronave Air Force Transall C-160 în capitala statului Mali, pentru a ajuta la transportarea celor din Misiunea africană de sprijin internațional, pentru personalul din Mali.

Marea Britanie a alocat două uriaşe avioane C-17 Globemaster III, aeronave strategice de transport, staționate acum la Baza Aeriană franceză Évreux, din 13 ianuarie. Avioanele vor transporta vehicule blindate franceze la Bamako.

Operațiuni

Operațiunea a început la 11 ianuarie 2013, cu elicopterele militare franceze Gazelle, înarmate cu tunuri de 20 mm, care au atacat o coloană de rebeli lângă Sévaré. Forțele franceze au avut o pierdere, atunci când asupra unui elicopter de atac s-a tras cu arme mici și unul dintre cei doi piloți a fost lovit. Pilotul, locotenentul Damien Boiteux, a murit mai târziu, datorită rănilor sale. Celălalt pilot a reuşit să zboare cu elicopterul înapoi la bază, dar această aeronavă nu mai poate fi folosită în luptă, datorită rafalelor numeroase trase asupra ei.

Până la 12 ianuarie, sute de militari francezi au fost implicați în operațiunea militară în Mali, accentul special fiind pus pe Bătălia de la Konna. Armata din Mali a susținut că, prin ajutorul lor, a putut relua controlul Konna, pe care l-a pierdut cu câteva zile mai devreme. Loviturile aeriene franceze au oprit înaintarea rebelilor.

Franța a cerut Statelor Unite să accelereze contribuția sa prin trimiterea de drone pentru a îmbunătăți supravegherea pe zona vastă din nordul Mali. Pentagonul a răspuns că va studia cererea franceză.

Între timp prim-ministrul Regatului Unit a anunțat că țara sa va acorda sprijin logistic pentru operaţiunea militară franceză.

Iar trupele ECOWAS/Comunitatea Statelor Vest Africane au devansat data dislocării lor în Mali.

La 13 ianuarie, avioanele franceze au bombardat pozițiile rebelilor în Gao. A fost lovit şi un depozit de combustibil și o casă vamală folosită ca un sediu de rebelii islamiști. Zeci de luptători islamisti au fost ucisi.

La 15 ianuarie, ministrul francez al apărării a confirmat că armata din Mali încă nu a recucerit Konna de la forțele rebele, în ciuda declaraţiilor anterioare pe care le-a făcut.

La 16 ianuarie, pentru prima oară, francezii au lansat o ofensivă majoră a trupelor lor terestre, în nordul Mali.

Reacții

În urma desfășurării trupelor franceze, ECOWAS a declarat că a ordonat trupelor sale să fie dislocate imediat în Mali, iar Consiliul de Securitate al ONU a precizat că forţa planificată anterior, sub comandă ONU, va fi desfăşurată în viitorul apropiat.

Uniunea Europeană a declarat că a a acelerat pregătirile pentru trimiterea de trupe pentru instruirea militarilor statului Mali.

Secretarul General al ONU, Ban Ki Moon şi-a exprimat speranţa, la 12 ianuarie, că decizia guvernului francez va “fi în concordanță cu spiritul” Rezoluției 2085, a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în decembrie.

Purtătorul de cuvânt al ministerului algerian de externe Amar Belani și-a exprimat sprijinul pentru autoritățile de tranziţie din Mali, și “a remarcat faptul că Mali a solicitat, în conformitate cu suveranitatea sa, forţe amicale de sprijin, pentru a consolida capacitățile naționale de luptă împotriva terorismului”.

Deşi cele mai multe dintre forțele politice franceze aprobă operațiunea, la 12 ianuarie, fostul prim-ministru Dominique de Villepin spunea că “niciuna dintre condițiile de succes nu sunt îndeplinite”.

Germania ar putea lua parte la orice misiune europeană de instruire a trupelor statului Mali, pentru a ajuta guvernul din Bamako să contracareze insurgenții, a declarat cancelarul german Angela Merkel, la 14 ianuarie.

Ministrul german de externe Guido Westerwelle a exclus posibilitatea ca forțele armate germane să ia parte la o misiune de luptă în Mali, dar a confirmat că Bundeswehr-ul a fost pregătit pentru a ajuta la instruirea forțelor armate ale statului Mali.

La 14 ianuarie, mişcarea separatistă a tuaregilor MNLA a declarat că va lupta alături de francezi și chiar alături de trupele guvernului din Mali, pentru ca să “pună capăt terorismului în Azawad”.

Purtătorul de cuvânt al separatiştilor a mai declarat că MNLA ar fi o forță mult mai eficientă decât aceea trimisă de alte națiuni africane “din cauza cunoaşterii terenului și a populației”.

Geograful german Christophe Neff a declarat că, fără OPERAŢIUNEA SERVAL, rebeliunea islamică ar fi capturat Bamako până la sfârșitul lunii ianuarie 2013.

Mathieu Guidère, un cercetător al islamului și lumii arabe, de la Universitatea din Toulouse, a declarat într-un interviu publicat în revista Jeune Afrique, că fără intervenția militară franceză, statul Mali s-ar fi dezintegrat.