CINE APĂRĂ BISERICA
În atenția celor două camere ale Parlamentului României
Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Am luat notă de o inițiativă a 23 de ONG-uri, prin care se cere sistarea finanțării cultelor religioase din bugetul de stat al României. Motivația petiționarilor este că suma de 0,4% alocată de la buget cultelor religioase ar putea fi direcționată spre sănătate, educație și cercetare.
După cum vă este cunoscut, ultimul recensământ a reliefat faptul că aproape 99% din populația României este religioasă, ateii și agnosticii reprezentând 0,2%. În aceste condiții, ne punem întrebarea dacă reprezentanții acestor ONG-uri, adică cei 0,2% dintre români, pot decide care sunt prioritățile și ce ar trebui să se finanțeze pentru ceilalți 99% dintre noi, marea majoritate membri ai Bisericii Ortodoxe Române.
O parte dintre organizațiile secularist-ateiste, care au programe anarhiste, pro-homosexuale și neomarxiste, semnatare ale acestei inițiative, se regăsesc și în parteneriatul cu „Luna Istoriei LGTB” care este în desfășurare, ceea ce conduce la ideea unei ofensive concertate împotriva Tradiției acestui neam, aceleași organizații contestând orele și manualele de religie și dorind scoaterea icoanelor din instituțiile de învățământ.
Parteneriatul dintre stat și Biserică nu este o invenție recentă, iar importanța religiei a fost subliniată inclusiv de Regele Carol I, în testamentul său: „Zi și noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziție vrednică între statele europene: m-am silit ca simțământul religios să fie ridicat și dezvoltat în toate straturile societății și ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca țintă numai interesele statului”.
Biserica, de-a lungul timpului, a ridicat școli, fundații spitalicești, a făcut acte de caritate, a acordat burse, participând direct la istoria acestui neam, prin îngrijirea sufletelor și asistență socială, prin lupta pentru emanciparea națională acolo unde românii au fost oprimați, prin permanenta însuflețire a nădejdii în viitorul României.
Originile istorice ale actualului raport dintre stat și biserică, prin care statul participă, parțial, la finanțarea acesteia, rezidă în confiscarea proprietăților Bisericii începută în 1859 sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De atunci, statul s-a angajat să sprijine financiar Biserica cu bani din bugetul public.
Acest fapt a fost precizat mai târziu și de Nicolae Iorga, într-o scrisoare din 1920 către Mitropolitul Miron Cristea, unde sublinia importanța sprijinului pe care statul este dator să îl ofere Bisericii: „În privința legăturilor dintre stat și biserică, eu cred că statul, care a răpit averea bisericii, e dator să o întreție potrivit cu nevoile vremii noastre. El nu se poate desface nici de datoria de a se socoti legat de dânsa, fiindcă aceasta e un element inseparabil din tradiția noastră națională, a statului generator pentru Romania Mare.”
Prin Legea cultelor din 1948, regimul bolșevic a naționalizat și ce mai rămăsese în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Romane.
Legea, nr. 489/2006 privind Libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor pleacă de la premisa de bază a recunoaşterii de către Stat a rolului pozitiv al cultelor în viaţa societăţii româneşti contemporane:
„Statul Român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritativ, cultural şi de parteneri sociali, precum şi statutul acestora de factori ai păcii sociale” (art. 7, alin. 1).
Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte Biserici şi Culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa ssocietăţii româneşti (art. 7, alin. 2).
Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute (art. 8, alin. 1).
Articolul 29 din Constituţie stabileşte principiul susţinerii acordate de stat cultelor, iar articolul 12 din Legea nr. 489/2006 stabileşte că subvenţiile acordate de Stat sunt controlate de Stat.
Trebuie să mai precizăm că în Grecia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia și Finlanda, țări membre UE, biserica predominantă este considerată Biserică de Stat.
În general, există ori sprijin direct din partea statului (de exemplu: Danemarca, Irlanda şi Norvegia), ori sprijin indirect, prin colectarea de către stat a contribuţiilor credincioșilor, care sunt alocate ulterior fiecărei biserici, cum se întâmplă, de exemplu, în Finlanda, Germania şi Suedia. În plus, bisericile din majoritatea statelor europene sunt scutite de la plata multor taxe, inclusiv cele pe proprietăţile imobiliare.
Ceea ce doresc să inspire organizațiile care reprezintă secularismul-ateu este atât împotriva legilor din țara noastră, cât și împotriva practicilor curente din majoritatea statelor U.E., unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că finanţarea unor activitaţi ale cultelor religioase de la buget nu constituie o violare a libertăţii de conştiinţă a contribuabililor.
Nu în ultimul rând, am vrea să vă reamintim că înmulțirea lăcașurilor de cult după 1990 reprezintă modul prin care neamul românesc a înțeles să-și manifeste spontan credința, după 45 de ani în care Biserica a fost supusă terorii ideologice. O teroare pe care reprezentanții a 0,2% dintre cetățenii acestei țări observăm că sunt tentați să o continue, cerințele lor bazându-se pe falsuri flagrante pe care vor să le impună opiniei publice (sumele vehiculate în sprijinul dat de stat Bisericii sunt de câteva ori mai mari decat cele reale), precum și pe presiunea asupra elementului majoritar creștin-ortodox, care se vede obligat să reacționeze la campaniile mediatice instrumentate de aceste organizații care au un vădit caracter anti-național.
Ținând cont de aceste argumente, noi, semnatarii acestei scrisori, în care dăm glas marii majorități a celor care v-au ales în forurile legislative ale țării, avem încredere că veți lua cea mai bună decizie.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Semnează
Alianța pentru Demnitate Națională – Președinte Iulian Capsali
Asociaţia Christiana – Preşedinte Prof. dr. Pavel Chirilă
Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro-Vita din România – dr. Christa Todea Gross, vicepreședinte
Alianța Familiilor din România – Director Bogdan Mateciuc
Asociația Rost – președinte Claudiu Târziu
Asociația Pro-Vita București – Președinte Bogdan Stanciu
Asociația pentru Libertatea Românilor – Președinte Nicolae Livadă
Asociația Prietenii Sf. Efrem cel Nou – Președinte pr. Ciprian Staicu
Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului – Președinte Dragoș Tăcăluță
Liga Studenților din Universitatea din Bucureşti
Liga de Utilitate Publică – Preşedinte Rafael Udriște
Liga Distributistă Română „Ion Mihalache” – Ovidiu Hurduzeu
Asociația „Bucovina Profundă” – președinte Mircea Pușcașu
Asociația Studenților Creștini – Ortodocși din România filiala București
Fundația „Sfinții Martiri Brâncoveni”, Suceava
Asociația Predania – Președinte Ion Gurgu
Asociația „Ortodoxia Tinerilor” – Claudiu Bălan
Asociaţia Meșterilor Populari din Moldova, Iaşi – preşedinte Marcel Lutic
Asociaţia HRISDORIA – Preşedinte Augustin Câmpean Dorin
Asociația Civică a Tinerilor Creştin-Ortodocşi
Tags: BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
Interesul general | Ion Petrescu | 
February 6, 2013 07.30
Subscribe
