Putin fulgeră în Sahalin
După cum a transmis agenţia de presă Associated Press, președintele Vladimir Putin a asistat, marți, 16 iulie, la cele mai mari manevre militare ale Rusiei, după 1990, derulate cu 160.000 de militari și 5.000 de tancuri, în Siberia și regiunea Orientului Îndepărtat, într-o vădită demonstraţie de forţă a unei puteri militare renăscute.
Zeci de nave de război ale Flotei Rusiei din Pacific și 130 de avioane de luptă au luat de asemenea parte la aceste exerciții, care au început vineri, 12 iulie și continuă în această săptămână.
Putin a urmărit o parte din exercițiile desfăşurate pe insula Sahalin, în Pacific, unde mii de soldați au fost transportați atât cu feribotul, cât şi cu elicopterul, de pe continent.
Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov a asigurat luni, pe ataşaţii militari străini, că exercițiul este parte a pregătirii de luptă curentă și nu a fost îndreptat împotriva nici unui stat, în mod special, deși este evident o demonstrație de forță ce vizează China și Japonia.
Antonov a mai spus că Rusia a notificat vecinilor săi, intenţia derulării acestor manevre militare, înainte de a le începe, și a furnizat informații extrem de detaliate Chinei, în conformitate cu un acord, care prevede un schimb reciproc de date, despre activitățile militare efectuate de-a lungul a 4.300 de kilometri de frontieră.
Cu alte cuvinte, bombardamentul informaţional efectuat pe această cale, diplomatic, a fost menit de a spori efectul psihologic al unei demonstraţii de forţă, în care, de data asta, dincolo de calitatea tehnicii de luptă contează şi numărul combatanţilor antrenaţi.
Asta doar relativ, deoarece China are dislocaţi peste un million de militari, în garnizoanele limitrofe graniţei cu Rusia, din raţiuni lesne de înţeles.
Oficial, Federaţia Rusă şi Republica Populară Chineză relaţionează, în prezent, pe baza unui parteneriat strategic.
Rusia a furnizat armament de ultimă oră Chinei, iar exerciții militare comune, au devenit un reper al cooperării bilaterale, cel mai recent fiind derulat cu nave de război, în Marea Japoniei, la începutul acestei luni.
Dar, în ciuda actualelor legături economice și a cooperării militare, la Moscova există îngrijorarea cu privire la puterea tot mai mare a Chinei.
Unii se tem că declinul continuu al populației Rusiei și o slăbiciune relativă a forțelor sale convenționale, comparativ cu Armata de Eliberare a Poporului Chinez ar putea genera situaţia în care, într-o zi, China ar putea decide să ocupe o parte din teritoriul Federaţiei Ruse.
Rusia și China au avut dispute teritoriale de secole. Relațiile dintre China comunistă și Uniunea Sovietică s-au rupt în anii 1960, ulterior derulându-se un conflict militar, la frontieră, în anul 1969.
Moscova și Beijing au semnat un nou tratat de frontieră în anul 2004.
Semnăturile oficiale neeliminând practic tentaţiile mai vechi, ale Chinei, de a controla un teritoriu dincolo de râul Amur.
Iată cum se confirmă faptul că dincolo de surâsurile oficiale, la întâlnirea dintre Vladimir Putin şi Xi Jinping, invitarea celui din urmă la vizitarea comandamentului central al Forţelor Armate Ruse nu era doar o probă de încredere mimată de ochii presei, ci şi o atenţionare elegantă asupra capacităţilor militare – pe care Rusia le are şi le poate folosi la oricare dintre frontierele sale.
Însă tăcerea diplomatică şi zâmbetul de curtoazie, al preşedintelui Chinei, nu i-au oferit liniştea dorită preşedintelui rus…
________________________________________
Pe timpul vizitei sale la Sahalin, președintele rus Vladimir Putin a criticat pe oficialii locali, care nu îndeplinesc planul adoptat la finele anului trecut, pentru Orientul Îndepărtat, mai concret 80% din comenzile iniţiale, de stat, nu au fost realizate.
Cu alte cuvinte, dacă oficialii ruşi locali nu au randament, pot fi schimbaţi…
Dar muncitorii chinezi continuă să vină în Rusia. Fără arme, dar cu familiile.
Interesul general | Ion Petrescu | 
July 16, 2013 07.30
Subscribe
