Totul pentru onoare, nimic din interes !
LA FOC AUTOMAT
De şapte ori Păcat ! Deşi nu cred că este suficient !
Iertarea ţine de înţelepciunea omului, uitarea este omenească, dar aducerea aminte ţine de caracterul şi sinceritatea oamenilor.
De ce Păcat ?
Pentru că, de adevărata valoare a unui om îţi dai seama abia după ce nu mai este în funcţie sau în viaţă. Păcat !
Pe generalul Ioan Sorin nu pot să spun că l-am cunoscut personal (tete a tete) decât în două ipostaze: prima dată atunci când eu încercam să descopăr mecanismele ascunse ale malaxorului de idei, capabilităţi şi caractere umane dintr-o anumită zonă; a doua oară după vreo şapte ani (un ciclu de înţelepciune), atunci când dânsul nu numai că înţelesese mecanismul, dar şi ştia ce trebuie să facă.
Şi !? A fost promovat, pardon schimbat din funcţie. Păcat !
N-a vrut să intre în istorie, n-a vrut să schimbe lumea dar a avut entuziasmul, curajul şi tăria specifică ofiţerului de front (linie) de a se subordona necondiţionat; calmul, meticulozitatea şi rigurozitatea ofiţerului de stat major; sclipirea inteligentă şi clarviziunea ofiţerului de concepţie; eleganţa, discreţia şi consecvenţa ofiţerilor de reprezentare şi nu în ultimul rând tactul şi prestanţa unui adevărat general.
Ar fi dorit probabil să aibă şi dânsul dreptul la opinie din postura de rezervist.
Dar nu mai este. Păcat !
În armată au fost şi sunt foarte mulţi generali inteligenţi, capabili mai puţini, de caracter şi mai puţini.
Dânsul a fost unul dintre cei foarte puţini.
Dar nu mai este; Păcat !
Vrem nu vrem istoria ne-o scriu alţii, iar la rubrica viaţă veşnică nu ne înscriem noi datorită ştiinţei, dorinţei şi voinţei noastre, ci ne înscriu ideile, gândurile, documentele şi actele noastre materializate în fapte, iar la rubrica veşnică pomenire ne trec mentorii sau discipolii noştri tot datorită ideilor, gândurilor şi faptelor noastre dar nematerializate încă în documente, acte şi fapte.
Viaţă veşnică şi veşnică pomenire domnule general !
Pentru Onor Înainte !
Colonel (rez) Gheorghe CROITORU
Ultimul dar nu cel din urmă decan al singurei instituţii militare de învăţământ superior care într-o singură diplomă dădea trei specializări, de educaţie, de fizică şi de sport; întrucât făcea o ilegalitate a fost desfiinţată dar nu din cauza educaţiei lui ci din cauza educaţiei prea militare a altora.
Atunci când educaţia militară a generalului Ioan Sorin i-a permis acestuia să înţeleagă faptul că, educaţia fizică şi sportul în armată creează confortul şi asigură suportul instrucţiei militare a fost prea târziu şi nu a mai putut face nimic în acest sens. Aşa ni se întâmplă tuturor, când ştim ce vrem nu mai putem. Păcat !
Totul pentru onoare, nimic din interes !
Interesul general | Ion Petrescu | 
March 18, 2014 07.30
Subscribe
