LACRIMOGENII

Orice răbdare are o limită a bunului simţ.

Precum aceea a internauţilor care nu au ce spune, nici susţine, dar lăcrimează, în scris, la cei care, din pură eleganţă, îi mai bagă în seamă.

Dacă este un test psihologic, de maximă eficacitate. acesta este, aşa cum ştiaţi, pe… Facebook.

Las la o parte lăcrămioarele, imaginile, de ultimă oră, ale unor demoazele, pot pentru ca să zic, onorabile, mon cher…

Chestiunea, la ordinea zilei, este cu stimabilii!

Agramaţi de ziua a şaptea, şi încă am fost elegant, berbanţi care aidoma lui Nae Ipingescu sau Caţavencu, plâng pe umărul falşilor confidenţi, mai toţi cu ochi… albaştri.

Şi asta nu este nimic.

Vin ELE.

Marile alinatoare!

Nu am scris… Aliens, care îl consolează pe onorabilul, evident, deocamdată, doar în scris, îi gâdilă orgoliul, de fiinţă deloc abilitată la exprimarea în scris sau în oratoria publică, dar care…

…plânge.

Pentru soarta lui.

Deloc tristă.

Pentru ţărişoara lui.

L-a durut în cot de ea.

Pentru viitor.

Al său!

Doar ce credeaţi?

Finalul vă aparţine, fiind intraductibil.

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~