AM PRIMIT DE LA AMBASADA UCRAINEI

18 mai – Ziua comemorării
jertfelor deportării tătarilor din Crimeea în anul 1944

În data de 18 mai 2015 Medglisul poporului tătar din Crimeea a aprobat o Declaraţie oficială în semn de protest al interzicerii de către autorităţile ruseşti de ocupaţie a desfăşurării tuturor manifestărlor, tradiţionale în Republica Autonomă Crimeea din cadrul Ucrainei, consacrate celei de a 71 aniversare de la deportarea în masă a tătarilor din Crimeea în luna mai anul 1944.
„Interzicerea totală tătarilor din Crimeea de a organiza manifestări şi mitinguri de traur în memoria jertfelor genocidului poporului tătar din Crimeea are ca scop lichidarea memoriei istorice ale tătarilor din Crimeea” – se stipulează în Declaraţia Medglisului. – „Motivele oficiale de a refuza organizarea manifestărilor care au fost desfăşurate pe parcursul ultimelor 24 de ani nu rezistă nicio critică, fiind o gravă încălcare ale normelor dreptului internaţional general recunoscute” – se mai suliniază în documentul menţionat.
Deportarea în masă tătarilor din Crimeea, efectuată în periaoda 18-20 mai 1944 de către conducerea de partid şi de stat a fostei URSS a intrat ca o pagină tragică în cronicile de istorie a poporului tătar din Crimeea, În noaptea înspre 18 mai 1944, ora 4, în conformitate cu Rezoluţia Comitetului de Stat al Apărării a URSS (CSA) din 11 mai 1944, din Crimeea au început să fie deportaţi tătarii acuzaţi de „trădare de patrie”. Acţiunea a durat până la orele 16 din 20 mai aceleaş an. Conform celor mai plauzibile estimări ale istoricilor, au suferit în urma deportării peste 194 de mii de tătari din Crimeea. În data de 24 iunie soarta acestora au împărtăşit-o şi peste 15 mii de greci, 12,4 mii de bulgari, 9,6 mii de armeni (rezoluţia CSA din 02.06.1944).
Conform rezoluţiei CSA, celor deportaţi li s-a permis ca pe parcurs doar a 30 minute „să-şi ia lucruri personale, unelte de uz casnic şi produse alimentare în cantităţi de până la 50 kg pentru fiecare familie”. În realitate, pentru a se pregăti, cei ridicaţi cu forţa au avut la dispoziţie doar câteva minute, aşa că au plecat aproape cu mâinile goale, fără suficientă hrană şi îmbrăcăminte. Multor familii în general nu li s-a permis să-şi ia orice lucruri.
Tătarii din Crimeea au fost deportaţi în zone îndepărtate din Siberia, Ural şi Asia Centrală, unde s-au trezit fără documente, în condiţiile unui regim sever, fără dreptul de a se deplasa chiar şi în căutarea familiilor pierdute în timpul deportării.
Condiţiile dificile de viaţă în localităţile speciale, care se complicau datorită climei neobişnuite şi bolilor infecţioase, au cauzat îmbolnăviri în masă şi moartea deportaţilor, care erau întărite de lipsa efectivă de îngrijire medicală.
Potrivit datelor mişcării naţionale a tătarilor din Crimeea, în primii 4 ani de deportare viaţa şi-au pierdut-o 46,2 % din tătari (conform statisticilor oficiale – 23%, adică 44,9 mii).

Începând cu anul 1954, politica represivă şi-a pierdut din intensitate. Al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (februarie 1956) a condamnat în mod deschis stalinismul şi politica de deportarie.
În ianuarie 1974, Prezidiul Radei Supreme al URSS formal a anulat interzicerea grecilor, armenilor, bulgarilor şi tătarilor din Crimeea de a se întoarce în Crimeea, la locul lor de reşedinţă anterioră. Însă în realitate nu a revenit în Crimeea practic nimeni.
Pe data de 14 noiembrie 1989, Rada Supremă a URSS a adoptat Declaraţia „Privind recunoaşterea ilegalităţii şi criminalităţii actelor de represiune împotriva populaţiei supuse la strămutarea forţată şi asigurarea drepturilor acestora”, iar pe 7 martie 1991 – Decretul „Privind legislaţia de abolire a actelor legislative în legătură cu Declaraţia Radei Supreme a URSS din 14 noiembrie 1989 „Privind recunoaşterea ilegalităţii şi criminalităţii actelor de represiune împotriva populaţiei supuse la strămutarea forţată şi asigurarea drepturilor acestora”.
Revenirea tătarilor în Crimeea a obţinut un caracter de amploare începând cu 1989. La începutul anilor 1990, tătarii din Crimeea au devenit numeric al treilea grup etnic din Crimeea.
Ucraina de la declararea independenţei şi-a asumat întreaga responsabilitate pentru soarta tuturor cetăţenilor săi, inclusiv a celor care s-au întors pe teritoriul său din locurile de deportare.
1. De către regimul stalinist, au fost deportaţi din Crimeea 200 de mii de etnici tătari. La nivelul anului 2013 pentru şedere permanentă în Crimeea, s-au întors aproximativ 266 de mii de etnici tătari originari din Crimeea.
2. Conform rezultatelor alegerilor locale din 2010, cota tătarilor din Crimeea în activitatea de autoguvernare constituia 16%, în timp ce cota tătarilor din Crimeea în compoziţia etnică generală în Crimeea constituia 13,7%.
În 2013, în Consiliul de Miniştri al RA Crimeea, tătarii din Crimeea deţineau 8 poziţii de conducere.
3. Potrivit datelor Comitetului Republican al Republicii Autonome Crimeea pentru Resurse Funciare, la sfârşitul anului 2012, cota terenurilor care au fost alocate tătarilor din Crimeea pentru locuinţe (peste 85 mii de parcele) în număr total de teren alocat pentru această categorie populaţiei din Crimeea constituia în ansamblu 17,1%.
4. În anul şcolar 2013/2014, în Crimeea, existau 15 de şcoli generale cu predare în limba tătară din Crimeea (3 092 elevi).
5. Numărul de edificii religioase şi spaţii pentru efectuarea ceremoniilor religioase pe parcursul a 12 ani s-a mărit pentru organizaţiile musulmane cu 122% (de la 146 în 2000 la 324 – în 2012).
6. În 2013, cu scopul de a asigura necesităţile de informare în limba tătară din Crimeea au fost publicate ziarele „Kъыrыm”, „Maarif yshleri” şi revistele „Tasyl” şi „Kъasevet.” La compania de radiodifuziune de stat „Krym” a funcţionat redacţia tătară „Meydan”, discursul căreia a constituit 7% din emisia totală a companiei.
7. Până în martie 2014 sub protecţia statului s-au aflat zeci de monumente ale poporului tătar din Crimeea.
Astfel, Ucraina a susţinut cea mai amplă autonomie naţională şi culturală a tătarilor din Crimeea în patria lor istorică.

În legătură cu ocupaţia în martie 2014 de către Rusia a Republicii Autonome Crimeea, peste 10 mii de cetăţeni ucraineni de naţionalitate tătară din Crimeea, împreună cu familiile lor, au părăsit peninsula, mutându-se în diferite regiuni ale ţării noastre. Ucraina şi de data aceasta întinde o mână de ajutor imigranţilor, oferind sprijin şi asistenţă maximă acomodării acestora în noile locaţii, unde aceştia întâlnesc ajutor şi tratament favorabil din partea autorităţilor locale şi a cetăţenilor ucraineni.
Între timp, Guvernul ucrainean continuă şi va continua să facă totul, pentru asigurarea deplină a autonomiei naţionale şi culturale a tătarilor din Crimeea în patria lor istorică – în Crimeea, inclusiv în cadrul organizaţiilor internaţionale şi cooperarării internaţionale.

No Comments

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

~