Despre Strategia aprobată azi, de parlamentarii români, precum delegaţii la Congresul al XIV-lea al P.C.R.
Generalul (r.) dr. Virgil BĂLĂCEANU:
Incitant, cel puţin din perspectiva cea mai interesantă a abordării oricărei Strategii, rămâne analiza în evoluţia temporală a mediului de securitate şi pe cale de consecinţă a ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor descrise de fiecare dintre acestea. În context, ne vom referi la aspecte legate de mediul de securitate analizat şi prezentat în ultimele trei Strategii, într-un spaţiu de timp relativ redus între 2006 şi 2015. Vom începe cu 2006, când se preciza în mod explicit că pericolul unui război clasic, al unei agresiuni militare convenţionale este foarte puţin probabil, idee care este reluată de Strategia din 2010, care la capitolul legat de apărarea armată, reitera faptul că pentru următorii ani, România nu percepe o ameninţare militară directă. Şi dacă ne vom referi la recenta Strategie vom constata o schimbare în paradigma securităţii, o schimbare esenţială, prezentă in nuce la capitolul riscuri. Şi deşi se discută de un risc cu probabilitate scăzută, el este deja asumat şi poate avea determinaţii în plan operaţional, în măsura în care cei care vor aplica Strategia în documente sectoriale, vor interpreta corect riscul confruntărilor militare de joasă intensitate, dar persistente în timp. De fapt, până la afirmarea riscului unui conflict militar de joasă intensitate, chiar la o primă citire se poate observa cu uşurinţă că se omite în mod intenţionat precizarea faptului, aşa cum făceau anterioarele Strategii, că riscul unei agresiuni militare convenţionale este foarte puţin probabil. Un asemenea conflict militar de joasă intensitate, la care adăugăm capacitatea de ripostă la acţiuni asimetrice şi de tip hibrid, trebuie să aibă şi actorul sau actorii identificaţi, care pot pune în practică acţiuni agresive de acest tip.
Interesul general | Ion Petrescu | 
June 23, 2015 07.30
Subscribe
