De ani buni, comunitatea românească de informaţii este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire…
Profesioniştii din toate serviciile de informaţii mioritice au semnalat absenţa unor reglementări specifice, au contribuit la redactarea unor noi prevederi legale şi au constatat că aceia care ar trebui să exercite controlul parlamentar asupra structurilor de intelligence… habar nu au ce trebuie concret să facă, fiind afoni la acest capitol.
Serviciile autohtone de informaţii vor reglementări ca în Vest, dar unii decidenţi politici vor să cultive dilema bine inoculată opiniei publice: liderul politic sau locţiitorul conduce un serviciu de informaţii?
Până una alta, preşedintele actual al ţării, ca şi predecesorii săi, de după decembrie 1989, se pare că nu avut parte, ca la Casa Albă, de o instruire iniţială, obligatorie, în domeniul informaţiilor secrete. Dar au luat act, indirect, de obiceiul ca doar un singur serviciu de informaţii să fie voit mediatizat ca fiind cel mai puternic, deşi promotorii acestei iluzii ar fi putut pleda, mai inteligent, pentru întărirea complementarităţii serviciilor de intelligence, fiecare având menirea sa bine determinată, în angrenajul naţional de protecţie firească a statului nostru.
Cert este că de ani buni zac, prin sertare existente la parlament, reglementări care şi azi sunt o prioritate, pentru alinierea, din punctul de vedere al atribuţiilor legitime, a serviciilor româneşti de informaţii la ceea ce există în structuri similare din state aliate României.
Interesul general | Ion Petrescu | 
September 7, 2015 07.30
Subscribe
