PUTIN – OBAMA = 2 – 0
Cetăţeanul american este mai atent la priorităţile societăţii în care trăieşte decât la cele ale comunităţii internaţionale, dovadă fiind şi declaraţia lui Hillary Clinton, din 24 octombrie, conform căreia trebuie ca SUA să fie funcţională pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru cei din vârf. Asta după ce Vladimir Putin recunoaştea joi că militarii ruşi trimişi în Siria protejează mai întâi interesele Rusiei. A se citi cele imperiale. Declaraţia ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, conform căreia alocuţiunea şefului statului rus, de la tribuna Adunării Generale a ONU, din 28 septembrie a.c., semnifică sfârşitul lumii unipolare, reprezintă o mănuşă aruncată acelora care vor, pot şi au argumentele necesare unei dezbateri nuanţate, fără prejudecăţi, privind soarta lumii de mâine. Deocamdată, discursul rostit de Vladimir Putin, la Soci, pe 22 octombrie seara, indică previzibila consecvenţă a Kremlinului în efortul de a reproiecta viitorul, de pe poziţii voit egale cu cele ale Statelor Unite ale Americii. De partea cealaltă, a Oceanului, omologul american dă semnale publice de menţinere a atenţiei sale în arealul politicii interne, chiar dacă, mai nou, pe 25 octombrie a.c., opinia publică din SUA era informată că submarine ruseşti sunt tot mai agresive operând tot mai aproape de cablurile submarine care asigură toate comunicaţiile globale de tipul celor specifice Internetului. De unde şi concluzia că acestea pot fi atacate pe timpul perioadelor probabile de tensiune sau de conflict, din viitorul nu prea îndepărtat. La Moscova, Consiliul de Securitate al Rusiei a reluat discuţiile vizând Siria fiind evocate atât contactele internaţionale, prin intermediul convorbirilor telefonice, ale preşedintelui Putin cu şefi de state din ţări precum Turcia şi Arabia Saudită, cât şi operaţiunile concrete derulate de piloţii militari ruşi asupra obiectivelor inamice stabilite a fi lichidate pentru a sprijini astfel ofensiva armatei siriene, contra grupurilor identificate ca fiind ostile preşedintelui Bashar al-Assad. La Washington, Departamentul de Stat salută orice acţiune militară contra aşa-numitului Stat Islamic, dar îşi menţine poziţia de a nu fi sprijinită armata preşedintelui Assad. Replica ministrului rus de Externe, eternul Serghei Lavrov, fiind că în Siria vor putea fi ţinute alegeri prezidenţiale şi parlamentare, după lichidarea formaţiunilor paramilitare extremiste, de sorginte islamică. Chiar dacă, pe ici, pe colo, în câte un palat oficial de la Bucureşti se menţionează realitatea că menţinerea ambasadei României la Damasc constituie o probă de înţelepciune diplomatică, efectele dezirabile nu există, sau cel puţin public nu se văd, timp în care iniţiativele diplomaţiei ruse vin una după alta, iar defensiva, sau dacă vreţi prudenţa diplomaţiei americane este una clară.
Interesul general | Ion Petrescu | 
October 26, 2015 07.30
Subscribe
