Cum România răsăriteană va avea avea aceleaşi drepturi, după reunificare
Am citit atent rândurile conaţionalei Elena Robu – publicate pe un website cunoscut, la Chişinău – intitulate “Cum R. Moldova poate obține statut de autonomie în cadrul României”. În mod firesc, acestea reflectă o viziune bazată pe anumite date, evident incomplete, dar şi pe o modalitate de desprindere, în trepte, de ceea ce există acum între Prut şi Nistru.
Este de salutat punctul de vedere al teleastei Elena Robu “cu privire la soluția pentru viitorul R. Moldova și anume Unirea cu România.” Dar când afirmă varianta “prin oferirea unei autonomii acestui teritoriu între Prut și Nistru” uită că este vorba de România răsăriteană, luată manu militari, de sovietici, nu prin referendum şi probabil nu ştie că Republica Democrată Germană, după unificare, a devenit, cu landurile iniţiale, parte integrantă a unei societăţi în care li s-au asigurat germanilor răsăriteni drepturile şi obligaţiile germanilor occidentali.
Meritul domniţei Elena Robu, cetăţean european, este acela de a fi deschis, în mod natural, cu punctele sale de vedere, o discuţie care oricum va avea loc, la nivelele adecvate, la momentul demarării procesului democratic privind reîntregirea naţională.
Autonomia propusă este din start exclusă, deoarece aşa ceva nu este şi nu va fi prevăzut în Constituţia României, pentru simplul motiv că statul român este obligat să asigure tuturor locuitorilor săi acelaşi statut de cetăţean, cu nimic mai prejos sau mai presus decât alţii.
Judeţele din stânga Prutului vor avea aceleaşi facilităţi precum cele din dreapta graniţei formale de azi, iar statutul Chişinăului va fi egal cu cel al oraşelor Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa, ca să dau doar câteva exemple.
Nimeni nu va impune cetăţenilor dintre Prut şi Nistru obligaţii civice altele decât cele legale, la care se supun deja, conştient, cetăţenii României de azi.
Perfectarea unor acte importante, cum sugerează domniţa Robu, prin intermediul online, va fi posibilă dacă statul român va asigura acest lucru pentru toţi cetăţenii României, indiferent de locul unde trăiesc.
Autonomia este un concept vânturat în Est de susţinătorii unor entităţi artificiale, cu rol geopolitic de presiune, pe foste republici sovietice, de tipul celei conduse de trecătorii dregători din Tiraspol, sau de cei ce au dorit să justifice, în Vest, includerea unor comunităţi distincte, în alte state, precum cea germană, din Tirolul de sud, în Italia.
Cu precizarea, necesară – deoarece am fost în Tirol – că pe fiecare casă, din regiunea Tirolul de Sud, flutură Tricolorul statului din care fac parte cetăţenii acestui areal, respectiv cel al Italiei. Iar în locurile publice, la întrebări formulate în limba italiană se răspunde în italiană.
România răsăriteană, adică Republica Moldova, are două treimi dintre cetăţeni vorbitori ai limbii lui Mihai Eminescu, ceilalţi fiind reprezentanţi ai unor respectabile minorităţi naţionale, care se vor bucura, în România reîntregită, de exact drepturile minorităţilor actuale, din dreapta Prutului, precum cea ucraineană, maghiară, germană etc. Nimic mai puţin, nimic mai mult.
România este şi va rămâne un stat naţional unitar, inclusiv după reunificarea cu teritoriile furate samavolnic, în urma aplicării odiosului Pact Ribbentrop-Molotov. Prin urmare, structurile centrale de la Bucureşti vor avea, în stânga Prutului, exact filialele existente şi în alte regiuni ale ţării, precum, de exemplu, Transilvania, Banat sau Oltenia.
Preşedinţii, de până acum, ai Republicii Moldova vor beneficia, fără excepţii, de statutul foştilor şefi de stat, din România, in integrum.
Parlamentarii de la Chişinău se vor putea regăsi în Parlamentul de la Bucureşti, în urma alegerilor organizate pe întreg teritoriul României.
România nu va numi niciun guvernator regional, pentru teritoriul dintre Prut şi Nistru, pentru că este o măsură deloc conformă cu sistemul administrativ din România.
După viitoarea reîntregire naţională, cetăţenii din judeţele aflate acum în stânga Prutului, in integrum, vor avea 100% drepturile şi obligaţiile compatrioţilor din judeţele de azi ale României. Nimic mai puţin, nimic mai mult.
RÂNDURILE DE MAI SUS AU FOST PUBLICATE INIŢIAL LA CHIŞINĂU, PE WEBSITE-UL VOXPUBLIKA
Interesul general | Ion Petrescu | 
January 31, 2016 07.30
Subscribe
