Silenzio stampa

Interviul acordat, la 1 septembrie, la Vladivostok, de preşedintele rus Vladimir Putin, lui John Micklethwait, redactorul-şef de la Bloomberg, a stârnit interes şi în România, ca urmare a referirilor la situaţia Kaliningradului şi graniţele Germaniei, Ungariei şi României. Apoi, la 7 septembrie, 2016, Evgheni Şevciuk, care conduce acum Transnistria, a decis aderarea acestei regiuni la Federaţia Rusă. Lui Putin îi place… ruleta rusească. Preşedinţia României, prin prima manifestare publică a noului purtător de cuvânt Mădălina Dobrovolschi, a precizat, joi, referitor la decretul liderului separatist de la Tiraspol, de aderare a Transnistriei la Rusia: că astfel de acţiuni se înscriu într-o „retorică provocatoare”, în contextul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din regiune şi se impune o „atitudine reţinută”. Pentru simpla informare a distinsei teleaste, devenită funcţionară de relaţii publice, de un sfert de veac România a avut, în general, o reţinere în a se pronunţa pe dosarul geopolitic transnistrean, iar de la venirea actualului preşedinte la Cotroceni, asistăm la varianta prezidenţială a celebrei formule silenzio stampa. Silenzio stampa fiind, până acum, ceea ce numea purtătorul de cuvânt Mădălina Dobrovolschi „o abordare responsabilă a acestui subiect pentru a evita escaladarea artificială a tensiunilor”.

Citiţi mai mult aici.

~