UN MEDIU DOMINAT DE ŞTIRI FALSE

“Paradoxul obsesiei occidentale faţă de Rusia este înrădăcinat în faptul că deşi Rusia lui Putin este o putere militară majoră, anexarea Crimeii şi intervenţia militară a Kremlinului în Siria au dovedit capacitatea crescândă a Moscovei de a-şi atinge obiectivele strategice şi din această perspectivă Rusia poate fi definită ca o putere globală reînnoită, în epoca unei Chine în creştere. Rusia ne tulbură deoarece succesul său redefineşte semnificaţia puterii într-o lume globalizată şi semnalează provocările cu care lumea occidentală se va confrunta în perioada acestui veac al perturbărilor.În acest context, riscul pentru Occident este de a nu realiza faptul că natura confruntării este fundamental diferită şi in care, concepte precum limitarea, descurajarea şi propaganda au un sens diferit într-un mediu dominat de mega-date şi de ştiri false.Prin exploatarea tensiunilor recente dintre Ungaria şi Ucraina, Kremlinul vizează Ucraina prin Ungaria pentru a-şi susţine campania de a perturba relaţia dintre Ucraina şi vecinii săi. Deşi este puţin probabil ca Rusia să creeze o insurgenţă în acea zonă, aşa cum a făcut-o în Ucraina de Est, poate crea însă o altă fisură care destabilizează Kievul. Aceste tendinţe, care sunt susceptibile de a fi lente şi subtile au implicaţii asupra stabilităţii Ucrainei şi oferă o perspectivă asupra metodelor evolutive ale războiului hibrid al Rusiei.Deşi Balcanii de Vest ocupă un loc special în politica externă a Rusiei, tactica Rusiei se materializează printr-o abordare oportună şi ieftină, care transferă cea mai mare parte a poverii către actorii locali. Sentimentul de a fi tratat nedrept de către Occidentul “ipocrit” creează o prietenie fără precedent între ruşi şi sârbi, care trăiesc nu numai în Serbia în sine, ci au şi minorităţi influente în ţările învecinate. În ciuda acestor expuneri ostentative de intimitate, relaţiile Rusiei cu Balcanii de Vest sunt afectate de lipsa de substanţă economică (comerţul exterior al Belgradului in relaţia cu Rusia este de 6,7% faţă de 64,4% în UE), chiar dacă refuzul Serbiei, Macedoniei şi Bosniei şi Herţegovinei de a se alătura sancţiunilor UE împotriva Moscovei urmărea să revitalizeze cooperarea economică a regiunii cu Rusia. În plus, Moscova pare să-şi piardă entuziasmul chiar şi în ceea ce priveşte interesul tradiţional, sectorul energetic din Balcani.”

Textul integral poate fi citit aici.