5
2.Pe plaiul mioritic, libertatea de exprimare este cea mai mare iluzie oferită de autocrații din umbră, pentru a amăgi votanții că mai au o șansă de a se exprima democratic, contra unei puteri amendabile, din multe puncte de vedere.
O libertate tot mai restrânsă, pentru cei care chiar vor să exprime adevărul necenzurat de reprezentanții Securității de Ieri.
Și de Azi.
Dar asta nu mai contează, nu este așa?…
4.În Primul și în Al Doilea Război Mondial niciun sindicat – de strânsură – și nici vreo asociație de visători nu au salvat România, ci doar junii trimiși – parțial instruiți și prost înarmați și echipați – în fața unui inamic net superior.
Dragostea de pământul râvnit a fi preluat în stăpânire, inițial, mai apoi disperarea Mareșalului în fața hăcuirii Țării, au motivat fapte de arme greu de închipuit azi.
Militari mai avem.
Conducători?
Vai de mamele celor actuali…
5. Are dreptate Generalul care susține, din primăvara anului 2014, până acum, că GRU și FSB au forța imagologică de a scoate pe români, contra românilor, în stradă, ridiculizând, pur și simplu, anemia instituțiilor fanariote ale statului mioritic.
Iar președintele țării face joc de ambiții cu premierul, timp în care președintele Senatului și Camerei Deputaților cred că sunt eligibili în următorul sfert de veac.
Cu toții își vor merita neconsemnarea în manualele de istorie, obiective, ale viitorului.