Nihilism postdecembrist

Nici măcar nu mai este amuzantă prestația comică, involuntară, pe micul ecran, a doi cetățeni aduși, ca și alții, pentru obediență, în armată, în regimul trecut.

Niciunul nu are studii militare, în țară sau peste hotare, dar au ieșit la pensie dintr-o structură specializată, după caz, în limitarea sau asigurarea dreptului la expresie – controlată – în zone unde, altfel… terți semeni nu ar fi ajuns.

În ultimele 24 de ore amândoi au fost propulsați la televiziuni dornice de senzații tari, ca de obicei, artificiale.

Unul prezicea căderea guvernului.
Altul înfiera lipsa de program a manifestanților, ca și cum românul de rând nu știa că 99% dintre demonstranți erau megieși, din București.

Asta nu ar fi nimic, dacă aceeași direcție, de diversiune profesionistă programată, nu ar fi generat altora, care nu pleacă deloc fruntea în fața micimii umane, interzicerea de facto a exprimării libere în arealul public al presei electronice și nu ar fi scos din programul unei televiziuni lunatice o emisiune care refuza partizanatul în arealul informațional intern.

Va veni vremea când se va afla cât de obedienți și manipulați sunt unii dintre cei scoși des, la afișare electronică, pe arealul drogului public numit televiziunea, cu multiplele sale canale de știri, de pe Dâmbovița.

Nu de alta, dar înregistrări audio și imagini video au și forțele libere de nihilism postdecembrist.