Jurnalistul Mihu Laurenţiu a scris obiectiv despre reuniunea Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică

Cât de delicat este echilibrul geopolitic în proximitatea României şi ce anume, din ceea ce se întâmplă în prezent în plan militar, poate fi considerat o bază legitimă de pornire pentru a trage concluziile potrivite pentru a nu fi luaţi prin surprindere de viitor? Este transformarea Mării Negre în „lac rusesc” doar o metaforă sau o bornă demnă de luat în calcul de responsabilii militari de la Bucureşti? Şi, nu în ultimul rând, ce poate accelera integrarea României în mecanismul nord-atlantic de apărare colectivă, având în vedere faptul că prezenţa statelor în NATO implică nu doar responsabilităţi politice, ci şi militare faţă de parteneri şi pentru apărarea efectivă a propriului teritoriu?

Mai mulţi foşti şefi ai Armatei şi experţi militari au răspuns la întrebările de mai sus recent, la reuniunea Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, organizată în apropierea Zilei Armatei de col. Ion Petrescu, fost şef al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din MApN, ofiţer cu experienţă şi în comunicarea publică specifică exerciţiilor comune desfăşurate de NATO.

„Azi noi suntem țară NATO și așa trebuie să ne raportăm la România”, susţine generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General (SMG). Însă, atrage atenţia fostul şef al Armatei, perioada actuală este marcată de provocările majore puse de Federaţia Rusă în întreaga regiune. Forma lor de manifestare? Războiul psihologic, războiul cibernetic, războiul hibrid în general… „Sunt toate aici, sunt prezente”, consideră gen. Degeratu, care subliniază că „trebuie înțeles acest lucru, trebuie înţeles că pericolul agresiunii rusești e o realitate”.

CONTINUAREA COMENTARIULUI ESTE ACCESIBILĂ AICI.