Florian Bichir este un conaţional incomod

1033

Florian Bichir este un conaţional incomod. Când acceptă invitaţiile unor terţi să reintre în arena publică ironizează, subtil, dar fără menajamente, pe cei care vor să pară ceea ce nu vor fi niciodată. Când observă ceaţa într-o instituţie de interes public, pune câte o întrebare ce are ulterior ecou şi la adversarii interlocutorilor ţintiţi de interogaţia francă. Când i se semnalează o nedreptate publică, asistă la modul în care semeni de gând încearcă restabilirea adevărului şi cel puţin, în conduita sa succesivă evenimentului nu trece de partea imposturii. Când are timp reacţionează, cu o căldură umană aparte, la ceea ce i se pare o reuşită a celor care îl preţuiesc şi pe care îi respectă instinctiv. Nu se împiedică în etichetările şi legendele făurite de ochi albaştri pentru defăimarea sa. Iar faptul că a optat să fie – din convingere, pe baza reconstituirii istorice obiective a unor perioade mai puţin cunoscute, din evoluţia organismului militar autohton – de partea Armatei României, îi asigură un loc în inimile celor care, fiind în Serviciul Credincios al Patriei, în ultimele trei decenii, s-au simţit lăsaţi deseori singuri, în faţa stihiilor răsăritene, dar au reuşit intrarea, prin uşa din faţă, a României în NATO.

La mulţi ani frumoşi compatriotului Florian Bichir, care va rămâne un reper de interes naţional atâta timp cât va fi el însuşi, până la capăt.

~