Pe cine apărați?

✍ În decembrie 1989, manifestanții tineri scandau pe străzile Capitalei:

– Soldați, pe cine apărați?

Și într-adevăr nu mai aveau de apărat decât Patria presată de la est și vest de Moscova și Budapesta.

În august 2021, talibanii au desăvârșit cumpărarea, om cu om, a armatei afgane, cu unele excepții, pe alți militari i-au executat, precum făceau și teroriștii din ISIS, la începutul afirmării lor în Irak și acum a rămas praful și pulberea din ei, ici colo supraviețuind câte o mână de fanatici.

În Irak, la cererea guvernului de la Bagdad au mai rămas circa 2000 de militari americani, pentru instruirea celor irakieni.

Și statul irakian a rămas viabil, atâta și cum este.

În Afganistan, trupele SUA au fost retrase rapid de un președinte care confundă liniștea din Biroul Oval, cu realitățile dure din țara aflată fără ieșire la mare, la răscruce de drumuri din Asia Centrală și de Sud.

Administrația Biden a pierdut pe propria incapacitate managerială și pe lașitatea celor care conduc Pentagonul – care au spus lui Joe Biden doar ce vroia să audă – un areal strategic cam de trei ori mai mare decît teritoriul României.

Iar România are acum o problemă.

Dacă într-un viitor incert, cu un președinte la Casa Albă la fel de dominat de muierile din jurul lui, vine intempestiv decizia de retragere a trupelor SUA din România, cum vor răspunde politicienii țării la interpelarea mulțimii furioase:

“- Cu cine ne apărați?”

Cu armata de azi, care are efectivele la puțin peste 50% din cele la care are dreptul, în baza prevederilor legale?

Cu trupe înconjurate de ostilitățile reale și azi, perceptibile la granițele de vest, nord, est și sud?

Sau cu demnitari purtând pe cap Taqiyah – o coifură afgană scurtă, rotunjită?

Sau cu prea plinele de ele, funcționăresele înalte de pe Dâmbovița, cărora poate doar Burka le-ar acoperi insolența cu care fac și desfac destinele unor terți?

Apropo, la o adică:

– Soldați, pe cine apărați?

~