🧐 EURACTIV: De ce Putin vrea escaladarea cu Occidentul

✍ Krassen Nikolov:

<< Unul dintre scopurile președintelui rus Vladimir Putin în escaladarea conflictului cu Ucraina este acela de a forța Europa și SUA să deschidă gazoductul Nord Stream 2, a comentat fostul șef al Agenției de Informații de Stat din Bulgaria, Dimo ​​Gyaurov, într-un interviu pentru Nova TV. Între timp, partenerul EURACTIV, Europe Elects, consideră că sondajele de opinie sunt un alt motiv.

„Chiar și într-un conflict limitat, primul lucru pe care îl va face Rusia este să închidă robinetul gazoductului prin Ucraina. Acest lucru va încerca să forțeze Europa și SUA să deschidă Nord Stream 2. Acesta este unul dintre obiectivele indirecte ale acțiunilor președintelui Putin”, a spus Gyaurov.

Potrivit lui, Putin urmărește mai multe obiective și „probabil își va reduce înțelegerea succesului la unul dintre ele”.

Poziția Ucrainei este că, din moment ce Nord Stream 2 nu respectă regulile UE, nu ar trebui certificat, a declarat directorul general al companiei de stat Naftogaz din Ucraina, Yuriy Vitrenko, la o conferință organizată miercuri, 1 decembrie, la Bruxelles, organizată de EURACTIV.

Certificarea controversatului proiect de conductă nu este așteptată înainte de sfârșitul primei jumătăți a anului 2022.

Pentru UE, soarta conductei Nord Stream 2 este legată de orice potențial conflict cu Rusia asupra Ucrainei, iar Bruxelles-ul a sugerat că ar putea fi dispus să se alăture SUA, pe calea de urmat.

Germania este pregătită să discute despre oprirea conductei, în cazul în care Rusia atacă Ucraina, a declarat săptămâna trecută cancelarul Olaf Scholz, ca răspuns la presiunile interne și internaționale tot mai mari, de a opri proiectul.

Gyaurov a reamintit că Europa este dependentă de Rusia și de aprovizionarea cu gaze rusești.

El a comentat, de asemenea, apelurile Rusiei de săptămâna trecută, ca NATO să se retragă din Bulgaria și Rusia.

„Interpretez cuvintele despre retragerea unităților NATO din Bulgaria și România ca pe o provocare. Pentru că nu există unități NATO în Bulgaria”, iar dacă ar fi după el, l-ar expulza pe ambasadorul rus.

„Aceasta este o provocare directă făcută nu numai Bulgariei și României, ci și întregii Europe, țărilor NATO. Nu am mai asistat la o asemenea insolență de mult timp”, a spus Gyaurov.

Potrivit lui Gyaurov, Bulgaria nu trebuie să răspundă declarațiilor Rusiei invitând forțele NATO pe teritoriul său.

„Suntem un stat membru. (…) Am semnat un acord prin care, dacă este necesar, fără invitația noastră, dacă aici este nevoie de forțele NATO, acestea pot fi redistribuite”, a spus el.

Sondajul lui Putin

Pentru Europe Elects, deși este probabil ca mulți factori să determine acțiunile președintelui rus, nu este puțin probabil ca sondajele de opinie să facă parte din aceasta.

Europe Elects observă că Rusia este un regim autoritar în care alegerile sunt frauduloase, nelibere și neloiale.

Mediul politic general influențează, de asemenea, sondajele.

De exemplu, atunci când alegătorii văd persoane din opoziție împușcate sau otrăvite, se pot gândi de două ori dacă își împărtășesc opinia politică autentică unei companii de sondaje, fie prin telefon, fie online.

Mai mult, unele firme de sondaje sunt strâns aliniate sau sub controlul administrației Putin.

O excepție notabilă este Centrul Levada, pe care guvernul rus l-a etichetat ca agent străin, în conformitate cu Legea agenților străini în 2017.

Cu toate acestea, având în vedere mediul politic represiv, concluzia critică este că sondajele de opinie publică din Rusia ar putea să nu prezinte întotdeauna realitate.

Cu toate acestea, Centrul Levada poate oferi câteva perspective interesante.

Putin a venit la putere pe 9 august 1999. La doar câteva zile după, Al Doilea Război Cecen s-a intensificat.

Până în ianuarie 2000, gradul de aprobare al lui Putin a crescut de la 33% la 84%, conform înregistrărilor lui Levada.

Rusia a câștigat în cele din urmă războiul.

Prețul ridicat al petrolului a contribuit la stabilitatea economică a Rusiei, după efectele socioeconomice dezastruoase ale liberalizării necontrolate a economiei din anii 1990.

Rata de aprobare a lui Putin a rămas stabilă între 65 și 88% până în 2008.

A atins vârful în septembrie acelui an – în special la doar o lună după războiul ruso-georgian.

De atunci, ratingurile de aprobare ale lui Putin au scăzut continuu, până când au atins un nou minim în noiembrie 2013, cu 61%.

Patru luni mai târziu, Crimeea era sub controlul Rusiei, iar cotele de aprobare ale lui Putin au crescut din nou peste 80%.

În mai 2020, cotele de aprobare ale lui Putin au scăzut la cel mai scăzut nivel din 1999 (59%).

Tendința este clară: când Rusia intră în război, ratingul de aprobare al lui Putin crește.

Dacă Putin păstrează puterea, asta înseamnă stabilitate pentru casta din jurul lui și sistemul care profită de situația actuală.

În elita rusă se poate considera că (amenințarea cu) să meargă la război este un instrument eficient pentru a distrage atenția de la problemele din interiorul țării.

Gestiunea proastă a pandemiei de Coronavirus și inflația de 6% în 2021 oferă elitei ruse motive de îngrijorare cu privire la tulburările publice.

În plus, întrucât amenințarea de revoltă împotriva managementului defectuos autoritar a fost demonstrată în Belarus, Kazahstan și Ucraina în timpul Revoluției Maidan, acesta este un alt motiv pentru care Moscova să se îngrijoreze.>>