AFP: Stoltenberg va părăsi NATO după o luptă pentru a ține SUA înăuntru și Rusia afară

<< ✍️ de Dave CLARK Vineri, 4 februarie 2022, ora 15:17

Liderul pe cale de plecare din NATO, Jens Stoltenberg, va părăsi alianța la sfârșitul acestui an, după o luptă diplomatică pentru a o menține împreună împotriva amenințărilor externe și a ego-urilor conflictuale ale liderilor săi naționali.

Din decembrie, economistul în vârstă de 62 de ani se va lupta din nou cu bilanțurile în noul său rol, de șef al băncii centrale a Norvegiei, după opt ani de mare dramă internațională.

Mandatul prelungit al lui Stoltenberg la președinția alianței nu a fost o perioadă ușoară pentru NATO, de când acesta a preluat conducerea în 2014, iar observatorii independenți îl creditează pe fostul premier norvegian pentru că a menținut alianța unită.

Președintele rus Vladimir Putin a mobilizat o forță uriașă, pentru a încerca să forțeze alianța să renunțe să-și lase ușa deschisă membrilor est-europeni și centrali, care în timpul Războiului Rece fuseseră ținute pe orbita Moscovei.

Dar – chiar dacă a ținut un ochi pe amenințările externe din Rusia și Afganistan – Stoltenberg a trebuit, de asemenea, să meargă cu grijă, pentru a-i menține pe liderii rivali, din cadrul Alianței Atlantice.

Fostul președinte american Donald Trump, care era supărat pe ceea ce el a considerat ca fiind o încărcare liberă europeană într-o alianță dominată de armata americană, care cheltuiește mari fonduri, a declarat NATO „învechit”.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins protestele aliaților săi și a cumpărat un sistem rus de apărare aeriană incompatibil cu echipamentele occidentale – în timp ce se afla într-o confruntare maritimă cu aliatul NATO, Grecia.

Iar francezul Emmanuel Macron, frustrat de rezistența la forța sa pentru o mai mare autonomie și suveranitate europeană, a spus brusc că alianța se confruntă cu „moartea cerebrală” strategică.

Înainte de a veni la Bruxelles, când era prim-ministru al Norvegiei, Stoltenberg era cunoscut pentru relații bune cu Putin și cu fostul premier al Rusiei, Dmitri Medvedev.

În timpul deceniului său la putere, cele două țări – care împart o graniță îngustă cu Arctica – au semnat acorduri cu privire la granița lor în Marea Barents și cu privire la scutiri de viză, pentru populațiile lor de graniță.

Economist de pregătire, fostul șef al Partidului Laburist nu a arătat niciodată vreo pasiune specială pentru problemele de apărare sau securitate – dar experiența sa i-a lăsat o rețea internațională puternică.

Înainte de a se alătura guvernului, nu era nimic care să sugereze că va conduce o alianță militară.

La Bruxelles, el este cunoscut pentru aspectul său conservator și stilul didactic fără zâmbet – dar, în anii 1970, adolescent cu părul lung, a aruncat cu pietre în ambasada SUA din Oslo, ca reacție la războiul din Vietnam.

Născut într-o familie politică – tatăl său a fost ministru al Apărării și apoi al Afacerilor Externe, mama sa un ministru adjunct – tatăl a doi copii, căsătorit, el și-a dedicat, de asemenea, cea mai mare parte a carierei sale politicii.

După ce a intrat în parlament în 1991, a crescut rapid, devenind ministru al energiei și apoi al finanțelor, înainte de a fi numit cel mai tânăr premier al țării în 2000, a doua zi după împlinirea vârstei de 41 de ani.

Stoltenberg a câștigat respectul internațional prin răspunsul său măsurat, la cel mai grav masacru din Norvegia, în timp de pace.

Când extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011, el a cerut „mai multă democrație” și „mai multă umanitate”.

Când a venit timpul ca el să caute un loc de muncă în NATO, a fost susținut de greii de centru, cancelarul german Angela Merkel și apoi de președintele american Barack Obama.

– „Rușii afară, americanii înăuntru” –

La Bruxelles, observatorii cinici glumesc adesea că sarcina de bază a oricărui secretar general al NATO este „a-i ține pe ruși afară și pe americani înăuntru” – și pentru o vreme aceasta a fost principala provocare a lui Stoltenberg.

Trump a venit la summitul NATO din decembrie 2019 de la Watford, Anglia, gata să rupă alianța pe care a condus-o Washingtonul de la formarea acesteia în 1949.

Stoltenberg a fost cel care l-a descurajat, spun experții.

Potrivit lui Jamie Shea, un fost oficial NATO devenit expert în think tank, Stoltenberg l-a convins pe Trump că cererile sale ca Europa să-și asume mai mult povara financiară au dat roade.

“L-a ținut pe Trump în NATO, ceea ce era departe de a fi sigur. A fost unul dintre puținii lideri europeni despre care Trump a fost pozitiv”, a declarat Shea pentru AFP, creditând norvegianul că a trecut dintr-o “situație existențială”.

De asemenea, Stoltenberg l-a gestionat cu îndemânare pe înțepătorul Erdogan, după ce a decis – în cuvintele lui Shea – că era mai bine „să menținem familia unită, chiar dacă asta însemna să ai de-a face cu un autoritar”.

Plecarea lui Trump a ridicat o amenințare, dar următoarea provocare a NATO a arătat din nou tensiunile din relația transatlantică.

Pe fondul dezagreabilului plecării în grabă a trupelor americane și NATO rămase dintr-un Afganistan care se prăbușea anul trecut, capitalele europene și sediul NATO al lui Stoltenberg au fost lăsate în întuneric, de luarea deciziilor americane.

„Afacerea afgană este cea care domină mandatul și nu se poate spune că este un succes”, afirma Elie Tenenbaum, analist la Institutul Francez de Relații Internaționale.

Dar criza din acest an, în care Putin a desfășurat peste 100.000 de militari la granița Rusiei cu Ucraina, în Crimeea ocupată și în Belarus pentru a intimida Kievul, a conferit din nou NATO un rol central în evenimente.

Moscova a vrut în mod clar să împartă aliații, ignorând națiunile europene și Uniunea Europeană, pentru a cere discuții directe cu Washingtonul.

Dar NATO a lui Stoltenberg a ajuns să organizeze un răspuns diplomatic dur.

Membrii NATO s-au unit în spatele unui răspuns sever, la cererile lui Putin, respingând apelurile de a bloca viitoarele candidaturi pentru aderare.>>